Perioada: 12-18 Ianuarie 2014
Locatia: Austria, Kitzbühel
Echipa: Un grup de 10 persoane dintre care Tibi, Doru si Oana
Activitate: 6 zile de schi alpin si schi offpiste
Analiza si notite
O sa incep cu finalul. Cam asa schiam eu a sasea zi dimineata. Filmat de Tibi cu telefonul:
Analiza si notite:
– Pun toata greutatea pe piciorul din vale – ok – ca sa fiu sigura de asta ridic putin schiul din deal;
– Pozitionez umarul din vale diagonal-stanga/dreapta peste schiul din vale – ok – daca nu reusesc sa incarc complet schiul din vale trebuie sa ma gandesc la umar;
– Corpul arcuit dupa un arc de cerc: umarul in vale, genunchii indoiti la interior – mai am de lucru: atentie la cap, atentie sa sold;
– Genunchiul din vale indoit la interior – mai am de lucru;
– Genunchiul din deal indoit si el si bagat cantul bine paralel cu cantul din vale – mai am de lucru;
– La intierea virajului: sus, mut repede greutatea si cobor – inca mai mut greutatea prea incet, ma ridic si cobor prea incet ceea ce face sa nu am ritm;
– La finalul virajului, mediat ce schiul trece de linia mediana maresc presiunea in tibie, flexez mai mult si deci schiul incepe sa urce semn sa incep urmatorul viraj – mai am de lucru;
– Greutatea o aduc in fata din bazin; la viraj cobor din genunchi cu presiune in tibi si ridic cu bazinul in fata – imi iese doar pe teren ideal;
– Cobor din genunchi si nu din corp – mai am de munca caci nu imi pot controla corpul si il cobor;
– La finalul virajului cand apas pe tibie, apas in fata si pe montul piciorului ca sa transmit presiune in cant – inca nu mi-a intrat in reflex;
– Mainile stau linistite langa corp – mai am de munca caci fie trag de maini in fata in loc sa trag de bazin cand imi cade greutea pe cozi, fie cobor cu bratul in vale in loc sa cobor umarul ca sa incarc schiul din vale;
– Partea superioara a corpului trebuie sa stea cat mai linistita – deci ma bine ma las de punctat mai ales ca nu am fost niciodata fan punctat, ca sa nu imi agit bratele si umerii aiurea;
– partea superioada a corpului se tine pe directia schiului cu exceptia situatiilor in care se fac coborari foarte abrupte si este necesar sa se bage cantul cat mai puternic – se trimite presiune in cant prin body twist spre vale;
Intro
Buuuun! Acum ca stiu unde am ramas, caci notitele sunt menite sa ma ajute la inceputul sezonului viitor, sa va povestesc putin si despre tabara aceasta.
In mod normal inscrierea la o astfel de tabara se face cu cam jumtate de an inainte. Eu, insa, la mijlocul lui Decembrie cautam cu drag si spor doritori de schi ca sa ne adunam de o “ieseala” sau imi cautam un locusor in grupuri deja formate. Tot ce imi doream era sa ies in Ianuarie si sa am cu cine sa ma dau offpiste.
Mda, tot ce imi doream nu era chiar putin, nu?! 😛
Dupa ce ma lovesc de cateva raspunsuri negative, imi iau inima in dinti si il contactez pe Ion Trandafir. Ma asteptam sa nu primesc nici un raspuns de la el, sau sa fie totul ocupat, sau sa nu accepte participanti care nu au nici macar notiunile elementare de schi sau sa nu ma accepte din cauza echipamentului, sau sa nu ma accepte din cauza ca nu ma antrenasem specific pentru schi sau …
Ma gandeam la scenariile cele mai intunecate, dar ce aveam de pierdut?!
Si atunci a venit surpriza caci in aceeasi zi s-au aliniat toate planetele in favoarea mea: Ion mi-a raspuns pozitiv si mi-am gasit un locusor intre prieteni! Urmatoarea zi nu mai ramasese decat sa … cumpar bilet de avion! 😀
Fericirea mea a fost asa de mare, asa de mare incat urmatoarele zile traiam numai ca sa visez la tabara lui Ion Trandafir, la pulvar si coborari prin pulver. Stiam ca sa o sa imi fie greu, stiam ca nu am tehnica, stiam ca sunt PRAF.
Cum a fost?
Ei bine, a fost altfel decat imi imaginam. A fost senzational! Un altfel de senzational! 😛
Nu a fost asa de multa zapada si pulver, asa ca printre putinele coborari offpiste posibile Ion ne-a ajutat sa lucram la tehnica schiului pe partie. Ne-a luat pe ficare in parte cu rabdare. Intai ne-a atras atentia ca/unde gresim, apoi ne-a invatat, apoi ne-a incurajat spre mai bine, apoi ne-a explicat iar si iar si iar…
Pe finalul taberei fiecare dintre noi urma sa plece acasa un schior mai bun. 🙂
Cum eu eram cea mai PRAF din grup (cracatanata rau, cu genunchi indoiti spre exterior, cu greutatea pe spate si pe piciorul din deal, cu mainile intinse robotic in fata, cu coborari din corpul superior si genunchi blocati, etc), evolutia s-a facut simtita si vazuta cel mai puternic.
Tehnica de schi offpiste e diferita de cea pentru schiul alpin: nu bag putenic canturile; nu incarc toata greutatea pe piciorul din vale; la viraje nu ma ridic ci trag picioarele la piept aruncate de zapada la finalul virajului, pun ambele schiuri paralel in jos si mut usor greutatea, hop; umarul in continuare trebuie tinut usor in vale si nu in deal cum am eu tendinta; greutatea trebuie tinuta undeva pe mijlocul schiului dar nu pe spate cum o tin eu; picioarele trebuie tinute apropiate pentru o portanta mai mare si nu departate cum le tin eu; etc.
Eh, dar despre acesta tot ce s-a constatat ca si imbunatatire a fost ca “macar prezinta mai multa siguranta in schiuri!”. 😀
Eu ma astept, insa, ca dupa ce imi intra bine in reflex cele invatate pe partie, sa incep sa portez in tehnica offpiste. Sunt increzatoare si am rabdare! 😉
Concluzia?
Desi nu m-am antrenat puctual pentru schi, nivelul pregatirii mele fizice a fost foarte bun si nu m-a lasat la greu. Nici pe urcari la tura nici pe coborari in powder. 😛
Dpdv al schiului, mai am de munca. Mai am mult de munca. Insa acum, ca niciodata, stiu clar/punctual unde gresesc si simt ca pot evolua mult prin exercitiu … autodidact.
Pentru anul viitor as dori sa prind loc “in fata” … adica sa ma inscriu in tabara lui Ion Trandafir o data cu toata lumea, cu jumatate de an inainte. 😀
Fotografii
Sa va arat si o selectie de fotografii … ne-URATE sper! 😉
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
🙂
Multumiri
Multumesc lui Ion Trandafir!! Pentru ca este un instructor minunat, pentru ca este un om minunat si pentru ca … ne-a facut sa radem ori de cate ori a fost in preajma. 🙂
Multumesc echipei! Numai oameni faini, unul si unul! 😛
Si nu in ultimul rand le multumesc lui Tibi, Denisa, Oana si Doru, prietenii mei care au contribuit in mod decisiv la influentarea planetelor!! 🙂
Minunat, minunat!E adevarat ca schiul este, daca nu un sport cel putin o activitate care starneste pasiune. Toata povestea tehnica a reusit sa ma nauceasca cu tibiile si monturile dar jurnalul tau este si de uzul tau personal, asa ca eu mi-am permis sa ma amuz copios.Cu toata simpatia.Ca o privire in “bucataria ta” – nu cea cu ciobite. Nu te stiu perfectionista pana la infinit dar te dovedesti inca o data pozitiv patimasa. Filmuletul e un bonus grozav si nu-mi inchipui ca ati tras cateva duble “ca sa dea bine”.O partie ca cea de la Clabucet, plina de movile, poate ajuta exersarea trecerii greutatii de pe un picior pe celalalt – e unul din putinele merite pe care i le-am gasit.Dar mai trebuie si zapada! Oricum, Bravo!
Cu drag, Adrian.
Adrian, multumesc pentru impresii.
Pentru realizarea filmuletului nu s-au tras duble ca sa dea bine. In primul rand pentru ca nu am fi avut timp: dupa doua coborari ne-am regrupat si am fugit cu Ion la tura si offpiste. In al doilea rand scopul filmuletului era acela de a-mi reflecta nivelul cat mai obiectiv si de a ma putea autocorecta. 😛
Ultima coborare offpiste din a 6-a zi a fost FANTASTICA. Poate din cauza zapezii, poate pentru ca am fost prima care a tras S-uri dupa Ion, poate pentru ca reuseam sa controlez schiurile mai bine si am reusit sa cobor mult mai fluid … cine stie?! Dar a fost o traire care mi-a ramas puternic intiparita in minte si suflet.
O zi frumoasa.
Pingback: 2014.03.22 – Haute Route: Cabane du Trient – Cabane de Prafleuri | Jurnal de weekend si calatorie
Pingback: 2015.01.24 – Austria – Tabara de freeride cu Ion Trandafir | Jurnal de weekend si calatorie