Perioada: 20 Ianuarie 2013
Locatia: Ciucas
Echipa: eu, Catalin si Luci (Lucian Marculescu)
Activitate: Schi de tura
Traseu: Pasul Bratocea – pe Culmea Bratocea – prin Saua Tigailor pe sub Tigaile Mici – pe sub Vf Ciucas spre Cabana Ciucas – prin Saua Chirusca – pana pe Vf Muntele Rosu – schi spre Cabana Muntele Rosu – schi pana in Localitatea Cheia
Din nou, vremea pentru acest weekend se arata capricioasa. Eu as fi vrut sa incerc totusi ceva catarare … si anume Turnul Goliat din Ciucas cu apropiere si retragere pe schiuri. Este fantezia mea! Catalin imi impartaseste ideea …
Nesiguri, insa, de vreme, conditii, timpi de apropiere si retragere, starea traseului iarna (noi nu il vazusem nici vara de aproape) .. ne hotaram sa tatonam intai terenul.
Luci nu vroia decat partea cu schiul … 😛 Sambata, destul de tarziu, in sfarsit, ii dam OK-ul la telefon:
– Noi vrem sa mergem in Ciucas si sa trecem neaparat pe la Turnul Goliat sa il vedem …
Desigur ca Luci accepta bucuros si cu mare intelegere propunerea noastra. Ne bucuram si apreciem ca nu s-a suparat pe noi pentru ca ne-am tot gandit si razgandit … 🙂
Din pasul Bratocea urcam spre releul vizibil chiar din prima poiana …
Vremea parca nu este asa de rea … e placut si e frumos! Pentru mine e si prima mea iesire de schi de tura in Ciucas pe sezonul acesta. 😛
Pe culmea Bratocea …
… peisaje de poveste …
🙂
🙂
La un moment dat, cand doua muchii se unesc, ne pierdem in ceata. Irosim timp cautand directia cea buna …
Pana la urma baietii rezolva problema folosind busola. 😀
Ne intalnim cu un grup destul de maricel … pe schiuri de tura. Ei veneau de la Cabana Ciucas pe sub Tigai urmand sa coboare in Pasul Bratocea. 🙂
Din Saua Tigailor deviem putin pentru a studia traseul de catarare din Turnul Goliat … asa cum ne propusesem. 😀
Arata bine! Arata asa de bine ca imi vibreaza inima in piept. Asa de frumos tapetat cu zapada! Asa de interesanta forma sa! Ma simt asa de aproape de un mic, modest vis al meu …
Cata spune ca arata ca un elefant! Voi ce parere aveti?! 😛
Imi e greu sa ma desprind de el. Pe de-o parte imi pare rau ca nu am fost suficient de hotarati sa venim direct cu echipamentul necesar sa il cataram … pe de alta parte imi dau seama ca am facut destul de mult pe apropiere pana la el (3h) in conditiile in care nu avem rucsaci, sau ca nu se stie cat timp ar fi fost vizibilitate suficienta pentru o retragere in siguranta … Pfff.. 🙁
Cu inima stransa … ma indepartez de el. Gata! Hai sa nu ne intristam pentru ce nu avem! Hai sa ne bucuram pentru prezent si pentru ceea ce avem: o tura absolut superba in Ciucas! 😉
Si sa recunoastem: cam bate vantul!
Ne intoarcem in Saua Tigailor …
Ar fi fost frumos sa urcam pe varf insa … cum Vf Ciucas este in ceata, ne hotaram sa ne continuam drumul pe sub Tigai spre cabana Ciucas …
Pe sub Tigai … 🙂
Dupa ce trecem de el si ne indepartam … Vf Ciucas incepe sa se arate! Dar e prea tarziu! 😛
Spre Est vremea este minunata … asa ca ne indreptam int-acolo!
🙂
🙂
Nu vrem sa ne oprim la cabana Ciucas … la o bere! Vrem sa ne bucuram de vremea frumosa si de peisajele superbe…
Continuam spre Culmea Gropsoare trecand prin Saua Chirusca …
Ne tinem undeva sub nivelul creastei intrucat pe sus norii se misca repede, semn ca sus bate vantul destul de tare 🙂
– Trebuie neaparat se ne intoarcem in zona si sa schiem acest valcel! – spune Luci cu o voce plina de entuziasm si pofta. 🙂
Spre Vest se vede culmea Bratocea …
Inca putin si ajungem pe Vf Muntele Rosu … 😉
Pe Vf Muntele Rosu ne scoatem pieile! Urmeaza coborarea … 😛
E clar ca ma descurc mai bine decat anul trecut! 😛
Coboram spre Cabana Muntele Rosu …
Mai jos de statia seismica facem stanga si intram in padure. Coboram pe un picior numit Plaiul Muntele Rosu si prindem forestierul marcat cu punct albastru care ne scoate la DN in Cheia. Mai strabatusem aceasta portiune, in sens invers (urcare), anul trecut (vezi aici harta inclusa)
In partea finala impingem putin la bete …
Inca putin …
Cand ajungem la sosea, DN, eu si Luci stam la povesti in timp ce Cata o recupereaza pe Maria din pasul Bratocea … prinde o ocazie. Adica un tir! 😀
Ce frumos a fost si de data aceasta. Noi amintiri, noi idei … ba de catarare, ba de schi … 😛
Bravo! O tura excelenta. Din nou ma surprinde peisajul carpatin, atat de moale si linistitor, cu orizonturile lui largi si calme, fata de frumusetea aspra si semeata a Alpilor. Parca si brazii arata altfel(stiu pe cineva – e acum in Germania de peste 25 de ani – care spunea ca nu crede ca exista zapada mai alba ca in Retezat si lac mai frumos decat Galesul). Nu fac comparatii, constat – a cata oara – ca muntii am o frumusete fara marini si fara de sfarsit.Chiar si cabanele din Carpati (despre care nu mai am demult iluzii – regula e jecmaneala, exceptiile stim ce rol au!) arata si ele altfel, mai “omenesti” necautand perfectiunea. E adevarat ca zapada acopera mult din uratul din jurul lor.
La intrebare directa, raspuns direct: cred ca Turnul seamana -cel putin in poza trimisa – mai mult cu un rinocer, deci tot un pahiderm.
Am deschis si link-ul de anul trecut. Nu-l mai vazusem si nici in arhiva voastra nu l-am gasit. Pe ce “a focului” o fi fost postat ca am vazut ca are si comentarii!?
Cu drag, Adrian
Eu nu reusesc sa vad rinocerul, doar elefantul. Iar in urmatoarea poza vad un urs panda (Ailuropoda melanoleuca) care sta cu spatele. I se vad sus urechile. 🙂
Multumim de comentarii Adi, aduc un plus de frumos. De fiecare data le citim cu placere!
Multumesc si eu! Imi face placere.Tot!Cu drag, Adrian