Data: 26 Octombrie 2012
Locatia: Bulgaria, Vratsa, Peretele Central
Echipa: eu si Octavian
Activitate: catarare TRAD
Traseu: Hergiani (7-, 5+ A1, 6lc) din Peretele Central, zona Hergiani
Info: luate de pe website-ul www.bgclimbing.com
– bine asigurat
– 2 sau 3 spituri pe prima lungime de coarda
– asigurarile pe spituri prevazute cu inel metalic de rapel
– se poate face rapel pe linia traseului pentru retragere
– un traseu foarte curat, cu foarta putina vegetatie si stanca compacta

Schita:

Intriga

Seara, Moni si Vadu insista:
– V-am vazut azi cum catarati! Trebuie neaparat sa incercati traseul Herghiani din Peretele Central pentru ca este un traseu absolut superb. Va asigur ca nu o sa aveti nici o problema.
– Pai … nici macar nu avem topo …
– Pot sa desenez eu linia traseului. Si maine dimineata … vin eu cu voi sa va arat intrarea in traseu! – se ofera Vadu.
– Bine, gata, mergem! – ne hotaram. 😀

Schitele astfel rezultate ….

..

Apropiere:

Se merge pe poteca P10. 🙂

Altfel spus, urmam aceeasi poteca pe care o urmasem ca sa ajungem la Peretele Urvich…

Insa la al doilea panou informativ, continuam sa urmam poteca din partea stanga.
Ideea este de a ajunge deasupa peretelui Urvich …

Cateva pasaje extraordinare de boulder … 😀 (glumesc!)

Chiar de deasupra peretelui Urvich se vede peretele central .. zona Hergiani …

… Cu traseul Herghiani: acea despicatura din mijlocul peretelui. 😀

In cam 45 min ajugem la baza traseului nostru. 😉

Traseu:

Reusim sa intram in traseu la ora 9:35.

PRIMA LUNGIME: Se catara un horn frumos de 45m. Exista 2 sau 3 spituri, cuie vechi in stare destul de buna, si fisuri pentru fixarea protectiior mobile. Este o lungime frumusica, usurica, dar nu banala. E bine ca secundul sa nu stea chiar sub horn, pentru a fi protejat in cazul in care cade vre-o piatra. Se regrupeaza deasupra hornului, la doua spituri, intr-o regrupare comoda.

Octavian pleaca si el pe prima lungime.

Vedere din prima regrupare … comoda, la spituri.

… si in stanga.

Vine si Octavian. 🙂

La 10:30 intram in a doua lungime de coarda.

A DOUA LUNGIME: Este o lungime usurica si slab asigurata (suficient dupa parerea mea), insa cu multe posibilitati de amplasat protectii mobile. Se catara un diedru usurel pana la baza unei surplombe unde gasim o regrupare veche. Nu regrupam, ci traversam in dreapta si regrupam la doua spituri. Daca depasim cele doua spituri mai gasim o regrupare pe cuie, insa regruparea pe spituri este cea mai buna optiune. 🙂

Este randul lui Octavian…

🙂

Diedrul este usurel … Finalizam a doua lungime de coarda la 10:57. 😉

A TREIA LUNGIME: Se traverseaza 2-3m si se catara un diedru. La finalul diedrului este suspendat un bolovan mare. Stiam deja de la Vadu cum ca mai multi alpinisti au incercat sa dea jos acest bolovan, insa bolovanul s-a dovedit a fi foarte bine intepenit.:D Asadar, dupa ce ocolim bolovanul prin stanga, continuam pe o fisura, si apoi incepe catararea pe o fata. Desi de jos nu se vad, ori de cate ori ne ridicam pe picioare putem gasi imediat buzunare bune la maini. 😉 Asigurarile sunt suficiente, chiar multe. Catararea este mai delicata, dar se poate face la artificial. Regruparea e mai incomoda decat ne-am obisnuit pana acum.

Eu … m-am straduit sa o scot la liber. Nu a trebuit decat sa stau sa ma gandesc si sa imi gasesc pozitii de echilibru …

Vine si Octavian.

Pe fata …

A PATRA LUNGIME: Se traverseaza 2m si se catara un diedru-horn. Acesta ne duce in acea despicatura vazuta de departe. Exista destul de multe cuie vechi care par de incredere, dar si posibilitati de asigurat la mobile pentru neincrezatori. Imediat ce iesim din horn si ajugem pe o platforma comoda, zarim doua ancore unde se regrupreaza.

Octavian in diedru.

Desi ei coteaza aceasta lungime 4+/5 .. eu as spune ca e ceva mai delicata. 🙂

Din pacate Octavian rateaza regruparea, asa ca intra si in lungimea a cincea.

A CINCEA LUNGIME: Din regruparea comoda chiar de la baza acelei imense despicaturi se catara un diedru frumos. Exista cuie vechi si posibilitati de asigurare mobila. Apoi linia pitoanelor ne conduc in traversare dreapta. Desi instinctul iti spune sa continui in dreapta, cel mai bine e sa cateri drept in sus pana la o bucla din coarda agatata chiar de tavan. Abia dupa ce se ajunge la acea coarda se incepe traversarea dreapta, apoi descendent, apoi se iese in exterior.

Octavian a regrupat la un cui si 2 asigurari mobile, chiar inainte de iesirea din diedru.

Dupa ce am zacut in jur de 1h30min in acea regrupare incomoda, si dupa ce m-a deshidratat complet soarele, catararea in aceasta fisura larga, umbrita, a fost o placere. Insa, s-a terminat repede placerea! 😀

Imediat ce am ajuns in dreptul lui Octavian am plecat, traversare dreapta, apoi cat mai sus (caci ne avertizase cu insistenta Vadu sa nu ne grabim sa iesim), si apoi traversarea descendenta.

Am regrupat la doua spituri, chiar la iesirea din fisura larga, intr-o regrupare la fel de incomoda ca cea din care plecasem. OF!

De acolo il vad foarte bine pe Octavian care se pregateste sa vina…

A depasit pasajul dificil .. 🙂

Plec tot eu, nu?! 😀

LUNGIMEA A SASEA: Un diedru cu fisura asigurat la niste spituri manufacturate cu gaura foarte mica (necesare carabiniere subtiri, sau se poate asigura folosind o nuca). Fara rucsac gradul scade considerabil. In cotinuare catararea devine tot mai usoara, insa si numarul asigurarilor fixe scade.

Chiar la plecare e un pasaj mai delicat asigurat in spituri manufacturate care necesita carabiniere foarte subtiri (noi avem!)… Indicat ar fi sa se catare fara rucsac. Desi mai aveam putin si il treceam, in ciuda faptului ca ma incurca rucsacul foarte tare, ma lasa psihicul si ma tin de o bucla. Of! Asta e!

Mai sus devine tot mai usor …

La 15:33 iesim din traseu. 🙂 Deci am catarat cu o medie de 1h/lungime …

Retragere:

Hopa! Am ajuns chiar pe creasta pe care coborasem in ziua in care catarasem The Second Congres pentru a gasi scara metalica. (vezi aici)

Dar stim de la Moni si de la Vadu ca de aici putem vedea in zare un stalp galben. Pe acolo se ajunge la scara metalica …

Asadar cataram pe creasta usurica pana la steag …

Chiar din directia opusa fata de creasta pe care am venit noi …

… se vede o sageata rosie! Care .. ne indica poteca spre scara metalica. 🙂 Prima data nu urmasem aceasta sageata intrucat Rudi ne spusese sa nu mergem niciodata in jos spre oras. Gresit! 🙂

Poteca este clara, si este marcata cu rosu. Din loc in loc exista placute reflectorizante pentru a putea fi vazute noaptea ..

Pe creasta aceea am iesit noi … sau pe creasta aceea am coborat noi atunci in intuneric incercand sa gasim Scara metalica. 😛

Iata si stalpul galben!

… mai de aproape! 🙂

Poteca e clara .. prevazuta cu cabluri metalice, de-a lungul unui culoar ce ne conduce la scara .. destul de subreda. 🙂

Si apoi coboram drept in jos prin grohotis …

Aceasta retragere ar fi bine sa fie parcursa pe lumina prima data. 🙂

Pe la ora 17:45 eram deja la locul nostru de campare, sarbatoream reusita catararii celui de-al treilea traseu in Peretele Central. Super! 🙂