Catalin se straduieste sa ia un activator pentru a putea sa ne miscam mai repede si sa ne incalzim … Eu deja luasem unul, dar a lui Catalin inghetase: ce ironie!
🙂
🙂
Eu :))
Iar avem in fata Diable Ridge … si Mont du Tacul
Mmmmm, si ce bine arata!
Imediat ce am coborat dupa Mont Maudit si ne-am adapostit de vant, am mai tras putin de Catalin sa tercem de portiunea cu pericol de avalansa si apoi am incetinit rau ritmul …
La un moment dat am stat cam 15 minute in fund pe zapada holbandu-ma la o echipa de trei oameni care sa catarau pe un culoar de gheata. Tare de tot!
Asa, demonstrativ, cum se trec crevasele mai inguste … ca peste din alea mai late nici nu am dat! :)) De obicei, aceste crevase sunt atat de adanci ca nici nu le vezi fundul, sau oricum nu prea ai curaj sa te apleci peste buza lor suficient cat sa le vezi fundul …. 😉
Am ajuns la cort pe la 12:45. M-am chinuit sa fac un ceai pe care mi l-a varsat o rafala de vand … asa ca m-am culcat si eu in cort langa Catalin care dormea deja de jumatate de ora.
Ne propusesem sa prindem ultima telecabina spre Chamonix, si sa stam cat mai mult timp sus sa ne aclimatizam cat mai mult. Pe la 15:30 ne-am apucat sa strangem cortul, in ideea de a avea macar o ora timp sa urcam la statie.
Zapada proaspat depusa in ultimele zile se topise si tot peisajul de iarna (superbele poze de mai sus) se topise lasand in urma zapada murdara si ingalbenita, si o atmosfera de vara. Da, am avut noroc de vreme buna, de peisaj fantastic, de … un vis frumos.
La statie am urcat fara nici un fel de echipament pe mine, doar in bocanci, cu bete telescopice si rucsac greu in spate … Desi se poate astfel, trend-ul in zona e sa ai pe tine kit complet. Sau, sunt eu incostienta … :D. Cert e ca un ghid, la un moment dat, cand m-a vazut fara coltari s-a tulburat destul de tare.
Am prins telecabina de 17:10 spre Chamonix. Ultima era la 17:30. Pe la 18:00 am ajuns in camping, unde ne-am recuperat lucrurile, ne-am pus cortul pe pozitie, am mancat bine …. ne-am revazut cu cei pe care ii cunoscusem in zilele precedente si le-am povestit cum a fost … dar, ca deobicei, la 10:30 s-a dat stingerea.
Acolo, in camping-uri nu se asculta muzica si nu se sta mai mult de 10:30 deoarece oamenii vor sa se odihneasca sa plece pe munte, etc! Corect!
Somn!
Echipament pentru Cosmique Arete:
– coarda/semicoarda de 40m
– anouri si carabe simple
– coltari
– piolet tehnic
Echipament pentru Mont Blanc
– coarda/semicoarda de 40m
– prusice
– coltari
– un piolet si un bat telescopic
Costuri:
– camping Les Aroles: 4.5 Euro/pers, 3.3 Euro/cort si 3 Euro/sac in depozit (preturi pe noapte)
– telecabina Aguile du Midi dus-intors: 40 Euro
– costurile la mancare sunt foarte Ok in zona 😉
Va urma …
"ridge du diable" ??? nu suna mai bine arete du diable? decat corcitura asta anglo-frantuzeasca. E de vazut filmul lui Patrick Berhault- "Sur le fil de 4000", sunt niste imagini superbe cu creasta asta a lui diable si nu numai
Alin
Deci ai 2x MtBlanc la activ 🙂
La mai multe si cat mai diverse !
E adevarat ca nu suna bine "ridge du diable". In orice caz, orice termen am folosit aici pentru a face referinta la aceasta superba creasta a fost gasit in descrierile din diverse carti … 🙂
superb! tine-o tot asa!
Da e drept e multa lume in perioada respectiva. In schimb in Iunie cu schiuri de tura , treversarea pe care ati facuto si apoi coborarea pe schiuri dupa arrete du Bosses pana la telecabina e extaraordinara. Cu siguranta nu vei da de lume multa doar de cateva persone. Am citit si celelate doua trasee pe care leati facut, poze superbe tinetio tot asa (in schimb consider ca vati luat un risc pentru ultima tura de creasta, ce e important ca totul sa terminat cu bine ) Cand practici acest sport la un moment dat acumland experienea nu mai simti pericolul in ceea ce faci esti sigur de tine. Accidente se intampla altora dar consideri ca nu se poate intamla tie. Mai degraba renunti si mai incerci o data… Weekend placut si cat mai multe curse pe viitor.
In primul rand: 2xMont Blanc – jos palaria! 🙂 Mai ales ca, din ce-am citit, ati facut traseul de 13h in vreo 10…
Doua intrebari, probabil stupide:
1. Locul acela "interzis pentru non-alpinisti" este astfel din considerente "morale" (in ideea ca daca nu esti alpinist, nu meriti sa te pozezi acolo)? Ca nu pare o zona neaparat inaccesibila
2. Pentru ascensiunea pe Mont Blanc voi ati folosit echipamentul de alpinism? Adica necesita catarare efective cu coarda si pioleti sau se poate face si de oameni "simpli", cu niste coltari si ceva antrenament 🙂
@Vasy:
1. Sincer, nu am incercat niciodata sa gasesc/definesc limita dintre alpinist si non-alpinist.
Ideea era ca dincolo de bara de metal nu aveai ce cauta fara echipament adecvat: coltari, piolet si casca. Normal ca un non-alpinist poate ajunge pana la bara de metal sa-si faca o poza!
In acest jurnal, lucrurile sunt povestite asa cum le vad EU, plus ceva poze care nu prea au cum sa redea realitatea …
Si daca eu sustin ca un lucru e usor, dpdv al meu, nu inseamna ca e usor pentru toata lumea …
2. Nu stiu ce intelegi prin oameni "simpli" si ceva antrenament. Un om simplu nu se duce iarna pe munte, si nu stie sa mearga cu coltarii in picioare.
Un om simplu, poate plati un ghid sa il initieze in mersul pe zapada plus altele, nu are ce cauta acolo de capul lui.
Un om simplu, daca vrea sa urce pe MB, iese cu prietenii la cateva ture de iarna si invata basic-ul: adica devine om NE-simplu :).
tare nene, felicitari pentru reusite, ati avut o vreme de invidiat:)
eu am fost de trei ori in alpi si am prins mereu vreme mizerabila…
anyway, jurnalul asta mi-a trezit amintiri placute – am facut si eu traseul Les Trois Mont Blancs in 2002, dar am coborat pe traseul clasic.
la mai mare!
…jos palaria
what can i say….plain amazing
Pingback: 2010.09.13 – Mont Maudit: Arête Küffner | Jurnal de weekend si calatorie
Pingback: Zmutt ridge, Matterhorn (D, III+)
Pingback: Matterhorn – Zmutt ridge (D, III+) | Jurnal de weekend si calatorie
Pingback: Peuterey Integral