2015.12.31 – Fagaras – Cab Capra – Ref Vistea

Data: 31 Decembrie 2015
Locatia: Fagaras
Echipa: doar Eu
Activitate: Schi-alpinism
Serie de articole:
-> 2015.12.27 – Fagaras – Parcurgerea Crestei in 2 Acte
-> 2015.12.27 – Fagaras – Creasta Tr Rosu – Ref Scara
-> 2015.12.28 – Fagaras – Creasta Ref Scara – Lac Balea
-> 2015.12.29 – Fagaras – Schi pe V Doamnei
-> 2015.12.31 – Fagaras – Cab Capra – Ref Vistea
-> 2016.01.01 – Fagaras – Ref Vistea – Ref Zarna
-> 2016.01.02 – Fagaras – Ref Zarna – Rudarita
-> 2016.01.03 – Fagaras – Schi pe V Doamnei

Si pentru ca Dumnezeu a hotarat asa …

… l-am ascultat si am refuzat sa ma gandesc sau sa imi pun intrebari.

Va povesteam cum la finalul actului I, vezi aici, am plecat spre casa. Si nu, nimic nu mai conta. Inima, ce spunea ea? NIMIC! Pentru ca important era prezentul. Si prezentul era ca eu eram obosita! Prezentul era ca aveam nevoie sa manac, sa fac un dus fiebinte si sa dorm.

Intru in Bucuresti atat de obosita ca gresesc drumul de trei ori pana acasa. Dar ma iert de fiecare data si nu imi pun nici un fel de intrebare. Da, stiu ca o sa ajung acasa. Nu trebuie decat sa mai gasesc putina energie sa gasesc drumul spre casa … 🙂

A doua zi dorm pe saturate. Apoi beau o cafea aromata, apoi ma uit pe fotografiile facute in zilele precedente, apoi pierd vremea si contactez pe Messenger intr-o doara pe cineva ca sa imi dea mai multe info despre logistica turelor realizate de el in Fagaras.

… Universul conspira folosind toate mijloacele, sa te ajute!

Si astfel inima si mintea mi se deschid. Si incep sa primesc fel de fel de informatii si idei. Si dintr-o data ma energizez. Si incep sa dau telefoane. Si incep sa intreb.

Ce a iesit?

PLANUL orientativ:

-> Ma duc sa termin ce am inceput! Dar acum iau la mine echipament pentru frig extrem chiar daca asta inseamna sa imi ingreunez destul de mult bagajul.
-> Nu am energie sa conduc azi, insa ma trezesc la 3:30 si plec dimineata la 4:00 cu masina pana la Cabana Capra (pe Sud), 3h de condus, unde las masina. Astefel, plec efectiv in tura cu primele raze de soare, 7:10.
-> Prima zi merg pana la Ref Vistea. Am mai facut asta cu Adi Valean, Catalin Pobega si Ioan Stetca in 2015 (vezi aici). Am incredere ca o sa ma descurc.
-> A doua zi pana la Zarna. O sa fie o zi mai scurta insa stiu ca mai departe e problematic cu orientarea, si nu vreau sa ajung pe noapte acolo.
-> A treia zi, de la Zarna merg pana in Rudarita, apoi Plaiu Foii unde mananc si ma orientez sa gasesc o masina care sa ma duca la tren in Zarnesti.
-> Gasesc o cazare in Brasov. Nu stiu cum da’ nu am energie sa ma gandesc. Apoi iar trenu de dimineata pana la Porumbacu. Apoi o masina contracost pana sus la Cascada Balea. Apoi Telecabina sau pe picioare pana sus la Lac Balea, trec tunelu’ si recuperez masina.
-> Ajung acasa la fix sa ma pregatesc de munca pt urmatoarea zi.

Si daca nu iese …. accept hazardul Universului caci da!, am testat in ultima vreme si am vazut ca asa este: atunci cand iti doresti ceva din tot sufletul, Universul conspira folosind toate mijloacele, sa te ajute!

Si acum, cu toate aranjate si bagajele facute, si planul pus la punct, imi este greu sa adorm. Mi se taie respiratia de fericire si recunostinta pentru inspiratia divina si puterea de creativitate cu care ma lumineaza Dumnezeu. MULTUMESC!

Nu pot sa nu fiu punctuala nici atunci cand punctualitatea tine ±80% de factori externi!

Ajung la Cabana Capra chiar mai devreme decat planificasem. Si plec in tura mea chiar putin mai devreme … chiar cu primele raze se soare. 🙂

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Aham!

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Ia sa vedem! Am citit in cartea lui Beleaua despre aceasta zona, una dintre zonele delicate daca se vine dinspre Lacul Balea. Ma uit analitic la teren…

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Simt cum aerul rece imi inunda plamanii cu prospetimea lui. Ah, cat de liniste, cat de frumos!

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Acesta este traverseul cu probleme. Azi e foarte frig si nu e multa zapada, insa cand e multa zapada aceasta traversare necisita maxima atentie. Probabil ca le mai sigur este sa se coboare pana jos in caldare si sa se urce spre Fereastra Zmeilor, evitandu-se astfel travesarea.

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Imi e frica. Am emotii. Insa respir adanc si asociez aerul proaspat cu incederea:
– Silvia, si azi o sa fie bine! – gandesc. Ai incredere! Energie fara limite!

Refugiul din Fereastra Zmeilor.

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Fereastra Zmeilor si cutu care a venit cu mine …

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Dumnezeule, cat de singura sunt! Cat de mare si nemiscat e totul!

Imi e frica caci stiu ca inca mai e timp sa ma intorc. Nu trebuie decat sa ma deconectez de la … a ma uita in urma, si sa imi canalizez toata atentia la prezent si la ce am de facut.
– Focus, Silvia, focus! – asa zice instructorul meu de boulder. 😛

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

E superb! 🙂

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Iata si traversarea pe sub Arcasul Mic. Incerc sa imi amintesc ce am afacut atunci cu Adi Valean.

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

– Mai catel, du-te acasa! – ii zic. 😉

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Prima zona dificila si Cum Muntele ma pedepseste pentru sfidare si comoditate!

Mda! Va trebui sa traversez pe aici … asa am facut atunci cu Adi.

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Si astfel ma pregatesc sa incep traversarea: coltari si piolet, schiurile legate bine de rucsac, termosul in rucsac ca … nu se stie?! Sa fie toate prinse bine. Nici daca ma scutura Dumnezeu de picioare cu capul in jos sa nu pierd nimic. 😀

Incerc sa traversez prin locuri cu stanci. Zapada e puf, nu tine deloc si e greu de innotat in ea. Cu o zi in urma a nins un pic.

Cu atentie si rabdare… doar ca fix pe final resursa de rabdare se cam termina. Mai am 2 pasi: deci fie inot cativa metri in zapada pana la brau in sus si prind niste stanci care ma scot pe creasta, fie .. incalec cornisa asta. Arata ea cam firav si in jos e panta continua. Ar putea sa se rupa cu mine da’ … hai ca nu mi se intampla nici azi!

Astfel ma hotarasc sa incalec cornisa. Care se rupe: cornisa si placa de zapada de deasupra. Si astfel ma privesc in rostogolire intr-o mica avalansa. Nu stiu ce o sa se intample. Dar sunt acolo simt si privesc totul. Ma rostogolesc doar de-a dura, caci am schiurile si ii este si zapezii greu sa ma dea peste cap.

Nu imi e frica. Sunt doar cumplit, cumplit de curioasa sa traiesc si sa experimentez asta. Si astept sa se intample ceva cu mine. Din cand in cand imi scanez corpul si constat ca si mainile si picioarele sunt inca intregi. Si parca nu am nici o durere in corp.

Oare o sa ma ingroape? Nu stiu! Sunt curioasa. Asta a fost! Asta a fost viata! Da’ poate o sa mai fie. Nu stiu! Ca eu inca ma rostogolesc. Dureaza o eternitate toata povestea asta. Indiferent daca o sa mai fiu aici sau nu, stiu ca spiritul meu o sa fie si o sa experiementeze finalul.

Din cand in cand ma opresc, dau sa ma ridic si un nou val de zapada vine sa ma ia in primire. Adesea constat ca sunt pe puctul de a scapa pioletul din mana asa ca strang pumnul bine.

Intr-un final ma opresc! Ma ridic! Mainile? Functioneaza! Picioarele? Functioneaza? Capu’? E inca pe umeri! Dau rucsacul sa ma scutur de zapada. Totul e la locul lui! Prins bine cu simt de raspundere.

Vad un stalp de marcaj fix langa mine. Scot telefonul din buzunar, ma uit pe harta, constat ca sunt … bine! Adica am de urcat matematic o creasta. Fie!

Plec spre creasta mea, apoi ma upresc si ma uit in urma! Cutu! Cutu a fost prins in avalansa o data cu mine. Probabil ca e atat de speriat incat a ramas acolo, gudurat peste bulgarii de zapada.

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Ce faza?!
– Nu-i asa, Silvia, ca ai cautat-o cu lumanarea? Invata! Invata din asta!

Incep catararea matematic pe creasta spre Vf Arpasul Mic. Ma uit in zare si constat cat de jos m-a dus avalansa. Oare nu era mai bine sa fi coborat eu de buna voie si nesilita de nimeni prin caldare? 😛

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Cam asa arata creasta pe care ma catar matematic. Zapada e puf.

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Invataturile de dupa …

Cam de aici s-a rupt si am inceput rotogolirea. Se vad in zapada urmele mele de traversare. Mama mia! Cat timp pierdut!! Acum ca a mai trecut efectul adrenalinei, incep sa simt in piept o senzatie ciudata. O senzatie ciudata in tot corpul. Respir greu si trebuie sa ma concetrez sa imi deschid caile respiratorii.

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Pe unde am venit …

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Uite-acolo jos m-a dus! Firar sa fie!

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Mai departe, teoretic ar trebui sa schiez jos in vale si sa catar. Insa mi se pare ca iar am de incalecat o cornisa. Imi e frica de mor! La naiba. Asa ca ii dau in sus pe unde sunt stanci si presupun eu ca stancile tin zapada. Sus, tot mai sus. Traverseaz abia cand ajung sus de tot, unde zapada e putina si inghetata. Dar panta e mare, si psihicul meu e afectat …

Panta din dreapta am treversat-o …

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

In caldarea asta ar fi trebuit sa schiez si sa urc apoi inapoi in creasta. Dar mi-a fost frica de mica cornisa de iesire in creasta.

Imi pun schiurile si merg usurel spre Vf Arapasul Mare.

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Dupa aceasta mica patanie imi dau seama cat de important este sa invat despre zapada si teren. Asa ca incerc sa analizez si sa invat tot ce se poate despre acest munte si sa imi dau seama cam cum ar arata cu mai multa zapada … Sunt concentrata continuu la maxim!

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

De acolo vin! Ma uit si incerc sa invat care ar fi optiunile pe viitor: matematic pe creasta, schiat jos in caldare, traversare?

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Las trecutul in urma si fac loc prezentului si viitorului

Incerc sa ma linistesc si sa ma intorc … AICI si ACUM.

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Vf Mircii! Sunt curioasa daca se poate schia de pe creasta dintre Mircii si Arpasul Mare…

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

… Hm, nu arata bine ideea de schi. Ma uit si analizez terenul pentru traversarea pe sub Vf. Podragu. Acum imi e frica de orice panta cu zapada … si orice traversare.

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Sus pe Vf Mircii! Yey! 🙂

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Departe Vf Vistea! Mda! Si e tarziu! Si nu o sa fie luna luminoasa la intunecare.

Ma rog! Ideal ar fi sa ajung pe lumina pana sub Vistea. De acolo ma astept sa nu mai am probeme de orientare…

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Coborarea de pe Vf Mircii e relaxanta. In sfarsit ma mai relaxez un pic. Pe coborarea aceasta sunt in zona mea de confort fizic si psihologic si asta imi face bine.

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Incerc sa ma relaxez, sa nu ma ma gandesc la nimic … ma uit in zare!

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Pe traversarea sub Podragu merg ba cu schiurile, ba cu coltari. Nu e bine nici cu una. Si ori de cate ori am de traversat o panta cu zapada, traversez de parca am cutite in talpa si mi se taie respiratia de frica.

Nu uita: energie fara limite. E acolo in tine!

Of, trebuie sa ma odihnesc. Dar nu acum! Acum inca mai am drum lung pana la refugiu!
– Curaj, Silvia! Curaj! Nu uita: energie fara limite. E acolo in tine! – ma incurajez in momentul in care simt ca ma las prea tare afectata de frica, de descurajare si de sentimentul de renuntare.

In Saua Podragu. Stiu ca mai e drum lung de aici. Oh, da, Doamne, am incredere ca o sa fiu acolo unde trebuie la lasarea intunericului. Am incredere, am incredere … Pentru ca nu exista TIMP, ci doar ceea ce cream noi.

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Stiu, e departe! Cu atat mai bine! E mai mult loc de a experimenta ASTA. Ceea ce este! Muntele! Frigul! Zapada! Singuratatea! Puterea din mine! EU.

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Lumina apusului este superba. Acum ca am incredere in tot ceea ce va fii, ma bucur de fiecare clipa. Timpul se dilata. In fiecare nanosecunda din viata mea, incap atat de multe! Este extraordinar ceea ce simt si traiesc. Cat de mult, cat de complex, cat de frumos!

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Ma asteapta! Zambesc, pentru ca stiu ca voi fi acolo!

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

Usor, usor se lasa intunericul. Asa cum mi-am dorit si cum am avut incredere, intunericul maxim m-am prins la baza urcarii catre Vistea. Acolo unde am inchis frontala si m-am bucurat de noapte, de stele, de gerul acesta crunt, de mirosul inchetat, de gura uscata, de muschii obositi si de … puterea Dumnezeiasca cu care am putut gasi resurse sa merg mai departe.

Poza de varf! Vf Vistea! Ura!!!
– Mai e putin, Silvia! Mai e putin! – imi incurajez corpul si mintea asta de omulet pamantesc.

2015.12.31 - Fagaras - Cab Capra - Ref Vistea

De pe Vistea pana la refugiu sunt urme batute. Sunt recunoscatoare si simt de parca Universul a aranja lucrurile asa astfel incat sa imi bata drumul pe final. De paca urmele acelea sunt acolo pentru mine.

Pentru ca eu sunt centrul Universului MEU!

15 thoughts on “2015.12.31 – Fagaras – Cab Capra – Ref Vistea

  1. Deci si tu te-ai dat cu avalansa! 🙂 Inceputul m-a facut sa zic: ce putina zapada, risc minim, o tropaiala vesela…
    Bine ca n-a fost decat putina zapada, foarte putina, asta a fost un noroc in cazul tau. Dar pe de alta parte, daca ar fi fost mai multa zapada (si mai veche) probabil ca si cornisa ar fi capatat niscaiva consistenta, poate tinea.
    Asa, aproape ai carat schiurile degeaba, si ai facut o tumba in pudra. Ai avut noroc si ca n-au fost stanci sub tine pe culoar. Oricum ar fi, nu merita sa risti, nici un pas!
    Muntele te iubeste, dar invata sa-l cunosti! E foarte bine (si necesar) sa te duci la curs la Adi!

  2. Inca odata s-a dovedit ca muntele te iubeste atat cat il iubesti si tu. Viata este tare frumoasa, nu faci bine ca risti totul pentru o clipa de fericire. Sunt atat de multe alte lucruri pe care inca nu le-ai experimentat si care te asigur ca sunt la fel de frunoase precum muntele. Mi-ai spus sa nu citesc acest articol insa curiozitatea nu m-a lasat, si ce am citit nu m-a facut fericita ci doar ingrijorata. Cateodata imi doresc sa nu fi descoperit muntele. Am un sentiment de tristete, dar asta e. Ma rog sa fii fericita si sa ai parte de multe bucurii iara muntele sa te IUBEASCA MUUUUUUUUUUUUULT.

  3. La multi ani in noul an. Chiar daca a fost cea mai atipica iarna din viata mea, vad ca ai beneficiat deja din plin de ea cu toate fluctuatile termice si inconsistenta omatului.Se pare ca va trebuii sa ne adaptam cu totii, daca acesta va fi trendul pentru urmatorii ani….foarte trist….In rest ce sa-ti mai spun, sa te cert pentru solitudine, gestiune defectuasa a riscului, la experienta ta este inadmisibil. Sincer mi-ar parea rau sa o patesti si nu ai nevoie de nici un curs, la cate realizari ai reusit si un instructor pe masura… si sti foarte bine la cine ma refer. Asa dar te rog cand mai abordezi escapade iarna de genul acesta, nu cauta in universul tau un partener, ci unul real. Iti doresc numai bine si ma bucur ca ai gasit si un servici pe masura calificari tale.

  4. Inca nu vreau sa comentez. Anul nou pe “acoperisul Romaniei? Astept urmarea. Iti place “sa joci dur”!Biata Mamita!
    Cu drag, Adrian.

  5. Tot ce nu te omoara te intareste ! N-as vrea sa te superi dar avalansa ta – fara victime – aproape ca ma bucura. Poti sa citesti carti, sa vezi filme sau sa discuti cu oameni, nimic nu se compara cu experienta in sine. Si eu am fost tavalit de o avalansa in Fagaras in 1990 si asta mi-a schimbat in bine comportamentul, judecata si analiza de risc. Am fost norocos ca am scapat, la fel si tu. Stay safe !

  6. Consumul excesiv de “gandire pozitiva” anuleaza instinctul de autoconservare.
    pana una alta, pe munte, statistica face legea si faptul ca sa zicem nu te-a fulgerat in Retezat o data, de doua ori, nu inseamna ca ai protectie divina ci ca zarurile inca nu au cazut 6-6. depinde de numarul de aruncari pe tabla.

    Ai grija!

  7. Subscriu la cele spuse de predecesorii mei. Am umblat si eu solo, dar la vremea respectiva am considerat asta o prostie (ulterior). Mai ales iarna… Ce ai facut tu, si BRAVO cu felicitari, nu a fost nici macar un joc de poker… A fost barbut in toata regula… Dar daca, Doamne fereste, pica 2-2???? Sau 4-4??? Uriasul Messner a stiut cand sa se opreasca… Marele Kukuska (nu cred ca am scris corect numele sau si imi cer scuze pentru asta) nu a stiut… Are si doi morti pe constiinta… Deci lasa naiba Universul, revino cu picioarele pe pamant, antreneaza-te in continuare la maximum, cauta tovarasi de escalada experimentati si curand vei deveni cea mai buna alpinista romanca! Intr-un an-doi, poate vei fi prima femeie din Ro care face un optmiar! Iti doresc K2, poate cel mai dificil… Bafta multa! Si nu ma pot abtine (din nou) sa nu remarc ca ai avut un instructor excelent, de care, din pacate, nu mai stiu nimic…

  8. Am impresia ca ai fprtat trecerea spre Nerlinger si probabil ca dupa 3pasi de moarte spre piciorul arpasului mic ai dat de cornisa sau fete de zapada. Ai scapat, ai valoare in ochii Creatorului. In ziua aia am urcat pina pe vistea marr. Erau urmele mele iar seara au urcat ungurii. La final de ianuarie am facut 7zile intre simbata si podragu, avalanse, viscol si nebunie mare. Am stat blocati in total vreo 3 zile din cauza viscolului plus ca zapada a fost mare si adinca pe cornise

  9. Traversarea pe sub Arapsul Mic pe poteca de vara e o varianta cam pacatoasa. Cand e zapada mare, te risti mult, e un fel de ruleta ruseasca pt ca sunt mai multe valcele de traversat. Cand e inghetat trebuie atentie sporita pe portiunea aceasta. In plus dupa ce se traverseaza creasta aceea cu stalpul de marcaj pe care ai urcat tu, cand practic trec din versantul nordic al Arpasului Mic pe cel estic, trebuie sa cobori putin in caldarea Arpasului Mare si apoi o traversare pe sub o fatza mare de zapada, inainte sa urci la Nerlinger. Si zona aceea e dubioasa. Dupa mai multe treceri prin zona aceasta, am ajuns la concluzia ca nu este cea mai buna varianta de iarna. Ruta cea mai sigura mi se pare cu urcare directa de la refugiul Fereastra Zmeilor pe muchia din dreapta ce duce fix pana pe vf Arpasul Mic. E ceva mai abrupta, dar e catarare usoara, sunt stanci destule, n-ai stres cu zapada instabila.

    • Buna Alin,

      Multumesc mult pentru completari. M-am gandit si eu la varianta de a merge matematic pe creasta. Acum nu era cazul. Insa in conditii de multa zapada, si instabila, cine stie.

      Cu siguranta aceasta informatie va fi utila in viitor atat mie cat si altora.

      O seara minunata.

  10. Pingback: 2015.12.29 – Fagaras – Schi pe V Doamnei – Jurnal de weekend si calatorie

  11. Pingback: 2015.12.28 - Fagaras - Creasta Ref Scara - Lac Balea - Blogul lui SilviqueBlogul lui Silvique

  12. Pingback: 2016.01.02 - Fagaras - Ref Zarna - Rudarita - Blogul lui SilviqueBlogul lui Silvique

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *