Data: 5-8 Aprilie 2015
Locatia: Alpii Francezi si Elvetieni
Echipele: Eu – SOLITAR
Activitate: Schi de tura
Traseu:
-> Z1: Grandes Montets – Cabana Trient
-> Z2 – Part 1: Cab Trient – Champex – Le Chable – Col Gentianes
-> Z2 – Part 2: Col Gentianes – Col de Louvie – Cab Prafleuri
-> Z2 – Part 3: Cab Prafleuri – Lac Des Dix – Cab Des Dix
-> Z3: Cab Des Dix – Cab Vignettes
-> Z4: Cabana Vignettes – Zermatt

Intro

Ma trezesc destul de obosita. Dar nu imi fac griji!

Azi imi propun sa parcurg aceasta etapa cu grupul Alfa: Dia, Flo, Dinu si Marlene Mititeanu si Ionut.

Vreau sa fiu cu ei si sa invat de la ei …

Povestea ..

Dimineata plec printre ultimii din cabana. Toti ceilalti au plecat deja insa stiu ca nu va fi mult pana ii voi ajunge ….

Lasand cabana in urma!

Depasesc repede cateva grupuri si merg alaturi de Dia. Exersez ascultarea si empatia dar incerc ca din cand in cand sa ma intorc si catre munte …

E frig! E foarte frig! Ne miscam incetisor …

La un moment dat ma opresc sa raman putin in urma. Prefer sa astept sa se creeze putin spatiu in jurul meu. Intre timp imi pun a doua pufoaica …

– Vezi ca ti s-a deslipit pielea de foca de pe schiu! – imi atrage atentia un ghid.
– Oh, da, stiu! Nu stiu ce sa ii mai fac! Te rog, nu ai niste scoci sa le lipesc? – ii raspund relaxat de parca ne cunoastem de o viata fara sa gandesc si fara sa ma astept la ceva anume …
– Scoci?! Nu, nu am! Voi aveti niste scoci? – raspunde si intreaba mai departe in spate catre cei patru clienti.
– Eu am lipici special pentru piei de foca. Vrei sa incercam sa le reparam?! – se ofera un francez de aproximativ 30 de ani.
– Da, sigur! Ce bine?! – accept uimita de situatie … 😉

Initial francezul mi-ar fi lasat lipiciul urmand sa il returnez la cabana. Dar incepand sa ii povestesc isprava mea de cu o zi iniante, francezul a preferat sa stea sa ma ajute cu schiul si sa aibe timp sa auda povestea pana la capat.

Cine spunea ca fancezii sunt naspa?! 😛

Ceilalti au luat avans …

Desi e frig si nici nu am cadre excelente, tot ma incapatanezi sa mai scot telefonul din buzunar si sa fac o fotografie …

🙂

Lume multa …

Dinu si Marlene Mititeanu …

🙂

Sunt in fata lor si ii urmaresc cu telefonul in mana … 😛

Astept rabdatoare … 😉

Ii las sa ma depaseasca …

Nu ne grabim ci ne bucuram de munte …

Grupul Alfa …

🙂

Suntem toti curiosi si facem fotografii …

Uai! 🙂

🙂

Dia si Dinu

Noi ramanem mult in urma …

Vantul bate foarte tare! Desi am pus toate hainele pe mine, imi este frig, tot mai frig! Si oboseala se simte tot mai tare!

Urmeaza o portiune mai tehnica unde toate grupurile opteaza sa foloseasca coltari, piolet si coarda. Eu prefer sa nu ma leg in coarda asa ca fac rapid slalom printre grupuri …

Ies in fata lor …

Ii urmaresc atent pe ceilalti in timp ce se echipeaza asteptand rabdatoare grupul Alfa.

E frig! Bate vantul! Eu raman .. ceilalti se indeparteaza … grupul Alfa nu mai vine …

Dupa un timp de asteptre pe care l-am perceput foarte lung datorita disconfortului cauzat de frig … ma hotarasc sa plec si eu spre varf, incetisor, cat mai incetisor, sperand sa fiu ajunsa din urma …

Dupa ce m-am incalzit imi recapat confortul si puterea de a ma bucura de munte si de frumusetile din jurul meu … 🙂

Cu tot efortul meu de a merge incetisor … ii ajung pe ceilalti din urma! Nu, nu, nu! De ce ma misc asa de repede! 🙁

Ma impac cu situatia si ma intorc la experienta mea si la bucuria de a o trai fix asa cum este …

Chiar sub varf …

De pe varf ma uit in zare dupa grupul Alfa. Nu se vad…

E frumos, e tare frumos!

Ha!

Renunt! Nu mai conteaza! E clar! Sunt obosita si iar o sa ma ia frigul … ma gandesc uitandu-ma in zare si hotarand sa nu mai astept ci sa imi reglezi ritmul dupa cum ma simt eu bine…

Dar mai stau un pic acolo sus si ii urmaresc pe ceillati … e dragut!

Prea frumos!

Schiez de pe varf si din cand in cand ma mai opresc sa mai fac cate o fotografie….

Ma simt foarte obosita si nu imi pot coordona miscarile pentru schi. Zapada e destul de proasta … anul tracut a fost mai dragut pe portiunea aceasta … imi amintesc! (vezi aici)

🙂

Alti schiori ce vin din urma! As vrea sa nu ma ajunga caci schiurile sunt greu de condus pe acest teren …

Ultimul traverseu spre cabana …

Aici deja numai bate vantu si e placut asa ca ma opresc si ii urmaresc pe ceilalti cum vin …

Cabana …

Este ca de poveste …

Grupuri de schiori vin dinspre Arrola…

De la cabana privesc in zare …

Am ajuns cam devreme, e abia 13:30 .. dar e bine!

Intru…

Urmeaza o zi lunga in care aleg sa citesc, sa beau mult ceai pentru a ma hidrata, sa socializez cu fel de fel de grupuri si sa ma odihnesc.

E bine! Sunt mandra de mine privindu-ma cum topesc zapada sa imi fac singura ceaiul … 😀

Grupul Alfa ajunge la cabana pe la 18:00. Au preferat sa stea sa faca fotografii si sa se bucure de munte caci maine dimineata urmeaza sa coboare.

Inca o zi minunata … 🙂