Data: 7 Februarie 2015
Locatia: Piatra Craiului
Echipele: Eu, Mark si Gabriela
Activitate: Alpinism hivernal
Traseu: Creasta Estica a Pietrei Altarului 4A (6/6+, A0), 7lc
Into
Nu prea am catarat iarna si recunosc ca traiesc cu un soi de complex si nesiguranta in materie de catarare hivernala in regim de draytooling, adica catarare cu scule, la verticala, scule agatate de stanca si nu infipte bine in smorcuri de iarba, gheata sau zapada inghetata.
Cand Mark imi vine cu ideea acestui traseu ma arat foarte incantata. Mai mult decat atat mi se ofera privilegiul de a il parcurge cap de coarda integral. Cat de fain!
Sunt plina de recunostinta si multumire! Si asta pentru ca mi se ofera posibilitatea a lupta cu propriile mele frici, complexe si frustrari vis a vis de imaginea pe care mi-am facut-o cu privire la catarare hivernala in peretii din Romania.
Multumesc!
Topo
Traseul este refacut cu spituri. Pe zonele mai usurele nu prea sunt asigurari insa in zonele de artificial asigurarile sunt suficiente cat sa se realizeze deplasarea din cui/spit in cui/spit.
Povestea
Cerul este minunat!
Si copacii, si vremea! Sunt plina de recunostinta …
In drum spre baza traseului le povestesc lui Mark si Gabrielei despre toate revelatile mele si toate cele invatate din cartea finalizata recent: Qeen’s Code de Alison A. Amstrong (un istoric al cartilor citite recent aici). Pentru ca simt ca nici o invatatatura nu e completa daca nu o impartasesc cu cineva, ma bucur nespus atunci cand partenerii mei de tura isi manifesta curiozitatea si ma stimuleaza sa continui sa le povestesc.
De la baza traseului privim in sus …
Avem o echipa in fata. Asa ca asteptm putin insa nu ne plictisimpentur ca … avem atatea sa ne spunem! 😀
Prima lungime de coarda .. plec!
Am trecut prima parte mai delicata. Ma simt stangace si nu am absolut deloc incredere in scule. Sunt incordata si consum multe energie. Dar stiu ca imediat ce ma voi obisnui cu acest gen de catarare ma voi relaxa…
Dragii mei parteneri de coarda!
Regrupez intr-o sa!
Gabriela este ultima care ni se alatura in ultima regrupare…
A doua lungime de coarda …
Nu ma grabesc! Cu atentie …
Ma uit in urma …
Mark o fotografiaza pe Gabriela inainte de a parasi regruparea ….
In a doua regrupare! 🙂
🙂
Expunere …
Calare pe … lungmea a treia! 😀
Zoom!
Iata si fotograful!
Vine si Gabriela…
Chiar sub a treia regrupare …
Imi e un picut frig … 😛
Lungimea patru are un pasaj mai dificil de artificial …
Cu precizie, atentie, calm … deposes pasajele unul cate unul!
Serpentinele din Chei …
Echipa din fata noastra….
In regruparea a 3a…
Lungimea a patra este scurta dar tehnicuta. Partea buna e ca incep sa ma obisnuiesc cu terenul si sa capat tot mai multa siguranta…
Ia sa vedem …
Aham, si de aici continui in sus… nu?!
Uai! Cat de frumos! Mark in actiune …
Vine si Gabriela!
Bravo echipaaaa!!!
Retragerea o facem pe intuneric …
Seara tragem la o matusica de-a lui Mark unde suntem primiti cu mancare gustoasa, voie buna si caldurica. Multumim!! 🙂
Buna seara!
Bravo echipa si felicitari din inima! Intr-adevar, peisaj splendid…
O noapte linistita iti doresc!
N.B. Astept cu nerabdare Retezatul…
Unde sunt zapezile de altadata? Azi au fost 36 de grade!Cred si eu ca le duci dorul. Daca tot m-am uitat pe lecturile recente, sugerez si eu una: Francoise Sagan “Aimez-vous Brahms?”. A fost tradusa si in romana (Cella Serghi si Catinca Ralea, ed. Univers 1971).Poate ai citit-o. Socheaza ca a fost scrisa in 1959, la numai 24 de ani! Dar sa nu ne miram, exista precedente celebre. Altfel, in alta ordine de idei, desigur, Bravo echipa!si multumim ca ai avut timp si de noi (nu prea indrazneam sa sper).
Adrian, multumesc de recomandare. Asa la prima vedere pare sa fie greu poate chiar imposibil de gasit in format electronic. La mine e mai greu cu hartia. M-am certat cu ea, si usor-usor invat sa traiesc fara. 🙂
Wow ce tura spectaculoasa, si imagini meseriase (sarpele drumului baga un efect… miraculos)! Superb, felicitari!
Mersic! 🙂
Ma bucur din suflet pentru atentia pe care mi-o acorzi in mod deosebit…
O noapte linistita!…
Zona-i remarcabila! Am fost si eu pe acolo insa doar la poalele muntelui, nu m-am aventurat prea in detaliu pentru ca nu prea am stofa de alpinist.. desi mi-ar place.