Data: 22 Decembrie 2014
Locatia: Muntii Calimani
Echipele: Eu si Marius
Activitate: Schi de tura
Traseu: Gura Haitii, Calimanul Cerbului, Vf Retitis, Gura Haitii
Intriga
Ramasesem datoare la voi cu niste povesti…
Atunci, demult, cand se inatmplau cele ce vor urma a fi povestite, eu si Marius urmaream vremea buna pentru tura din Rodnei. Si cum vremea buna inca sa lasa asteptata, decidem sa incercam altele…
Gasim cu chiu cu vai cazare in Gura Haitii. Se anunta o zi cu ceata si o jumatte de zi de vreme buna…
– Ah, ce bine ar fi daca vremea buna s-ar prelungii si am avea o zi intreaga de vreme buna! – incep sa ma adesez Universului…
Astfel hotaram sa mergem la o tura de schi de tura in Calimani.
Povestea
Harta nu corespunde cu realitatea din teren. De aceea cei care doresc saajunga in zona ar trebui sa se informeze foarte atent. 😉
Noi am pierdut cel putin o ora in cautarea marcajului…
Pe ceata ii dam in sus…
Si e absolut superb. Nici nu conteaza!
… Sa impingem la schiuri!
Uneori prinde niste cadre foarte faine. Ah, daca ar da mai des frau liber creativitatii din el … 😛
Tot prin ceata…
Oare o sa se insenineze?
🙂
Incepe urcarea prin padure….unde o cam ratacim!
Insa copacii incarcati de zapada sunt asa de draguti! Ii iubesc!
Sus ne lovete vantul si ceata devine tot mai deasa…
Insa se ridica din cand in cand cat sa ne putem orienta…
Ma joc!
Inca…
Continuam prin ceata si stalpii de marcaj ne arata directia….
Ha!?
Acum ne e un pic mai clar…
Continuam…
Uneori avem cat de cat vizibilitate….
… Chiar si un pic de albastru…
… Un apus deosebit…
Nu e uau! E doar special!
Speram sa ajungem la destinatie inainte de lasarea intunericului…
Rasaritul de a doua zi…
Privesc spectacolul cu canuta de cafea sub nas! Senzational!
Cica se va strica vremea si mai repede! Asadar ni se arata drumul de coborare…
In zare! Simt cum “o sa imi fie dor de voi, dar trebuie sa cobor acum!”
O mica portiune mergem pe sus pe platou…
Lumina orizontului inca ne bucura inimile!
Inca putin aici sus si… Vom cobora…
Directia e clara…
Uh?!
Scoatem focile si schiem la vale…
Iiiiihaaaa!
Printre jnepeni! Distractia e mare!
Apoi tot la vale pe drum forestier…
🙂
🙂
🙂
Si cam asa arata un articol scris pe genunchi, pe bancheta din spate a masinii!
Sa ii multumim lui Octavian pentru ca este bun si pentru ca a preluat covrigul, aka volanul, in acest sfarsit de saptamana.
MULTUMESC!