Data: 8 Martie 2014
Locatia: Cheile Turzii
Echipe: Eu si Octavian apoi cu noi in chei Laura si Adi, Catalin si Ioana Cretu
Activitate: Alpinism
Povestea Laurei: Click AICI
Traseu: Bulinel 6B, 9lc dar noi l-am facut din 10lc
Copyright fotografie: Numele autorului este scris pe fiecare fotografie. Cateva fotografii sunt preluate din albumul Laurei. 😉

INFO

Liniile traseelor Fight for Life (rosu), Memorial (verde) si Bulinel (albastru din prima poza si rosu din a doua poza):

Info oferite de Gaga, cel care a batut traseul impreuna cu Paul, si completate de povestea lui Alin Bradeanu (AICI) si povestea lui Catalin Cretu (AICI):

În lungimea a doua linia traseului este tangentă cu cea a traseului Calvaria, în regruparea a doua a acesteia. În regruparea a treia traseul Bulinel se intersectează cu traseul Ave Maria, iar regruparea a patra este comună cu topul traseului Vaja con Dios.

Date tehnice ale traseului Bulinel :

-> 1 l.c. – 36 m., V: Intrarea se face de pe malul Hasdatelui, in stinga Calvariei, intre traseele de escalada Ata si Pisi (primul piton se observa greu). Se urca o prima lungime umeda, dar usoara, probabil gradul 5 pe care se gasesc vreo 3 pitoane. Dupa vreo 15m se ajunge intr-un valcel pamantos apoi se regrupeaza intr-o grota mare, comod.

-> 2 l.c. + 3l.c. – 35 m., A1: O linie de pitoane proaste, batute partial, necuratata continua direct in sus. Aceasta portiune se evita prin traseul Calvaria. Asadar se traverseaza dreapta dupa o muchie unde se gasesc pitoanele din Calvaria, apoi se continua vertical in sus pe linia traseului Calvaria. Se ajunge la o prima regrupare dar nu se regrupeaza aici ci se continua in sus pe fisura ce trece printr-un hornulet cu 2 cuiburi pe porumbei si la scurt timp, sub 20m cred, se regrupeaza.

Noi nu am stiut si am catarat lungimea aceasta din doua bucati.

-> 4 l.c. – 20 m., VIII-: Lungimea a patra e destul de scurta dar mai dificila, cu fisura mai subtire, cu miscari de liber frumoase, asigurata bine si cu pasi impusi probabil pe la 6+/7-. Dupa depasirea fisurii se regrupeaza in stanga, comun cu Ave Maria. De aici cuiele din Ave Maria merg spre dreapta in sus iar traseul nostru continua in traversare stanga. Atentie! Aici daca te grabesti poti usor continua in sus/drepta pe pitoanele din Ave Maria.

-> 5 l.c. – 31 m., VII: Se incepe cu un traverseu expus stanga pana se depaseste o muchie. Dupa muchie ajungem pe teren care pare friabil, mai slab asigurat. Ceva mai sus urmeaza o arcada care se trece frumos la liber, in spraituri largi. Lungimea iese pe larga brana Szent Laszlo unde se regrupeaza.

-> 6 l.c. – 45 m., VII-: Este cea mai frumoasa lungime a traseului. Merge pe o fisura sinuoasa de stanca curata, prize bune, aderenta exceptioanala, asigurari nu multe dar destule si, desi e asigurata strict cu pitoane, are miscari clare de escalada. Se poate parcurge integral la liber, nu misca prize. Gradul de liber ar fi cam 7-.

-> 7 l.c. – 46 m., VIII+: Cea de-a saptea lungime a tarseului e lungimea cheie avand pasaje de artificial intrerupte de iesiri din scarite si pasaje impuse. Uneori trebuie sa iesi din scarite pe prize minuscule fara sa vezi macar unde e urmatorul piton. Asigurarile sint rare, pasul impus e spre gradul 7. Sunt aici vreo doua miscari mai dificile, dar catararea este foarte frumoasa.

-> 8 l.c. – 20 m., II: Urmeaza o lungime usoara de aprox 20m care ne scoate pe Virful Calvaria, apoi se traverseaza o strunga pe o crestulitza ingusta ca o lama de ras si foarte aeriana. Gasim un punct de rapel de unde se face un rapel scurt. Continuarea traseului incepe de langa un bolovan mare.

-> 9 l.c. – 53 m., VI: Incepe imediat langa bolovanul peste care se trece cand ne indreptam spre Memorial. Se vede initial un piton pe o fata cazuta. Mai sus o surplomba bareaza calea spre o creasta usoara. E un ultim obstacol mai dificil. Urmeaza o creasta ierboasa si banala care duce intr-o mica sa la penultima regrupare.

-> 10 l.c. – 39 m., V: Se catara o creasta usoara care pare friabila, cu prize mari si asigurari suficiente. Se ajungem in regruparea finala unde iese si Memorialul. De aici ajungem cu usurinta sus la cruce.

Gradul de dificultate al traseului Bulinel este VII, A1 (VIII-, A1). Este mai greu decât traseul Memorial Ienţi Baci şi ar merita gradul clasic – 6B.

Gaga ne-a asigurat ca toate cuiele/pitoanele sunt foarte solide!!

Intriga

Se anunta vreme rea in muntii din imprejurimi. Cumplit de rea!
– Ce facem in wee? Ne gandeam la un schi de partie! – vine propunerea de la Octavian.
– Schi de partie? Acum? Aici? In Romania? Nici nu se pune problema! Uite, e vreme super in Vest! – raspund.
– In vest?!
– Am putea merge fie la Cheia in Buila fie la Cheile Turzii pentru ceva catarare …daca te bagi la condus .. 😀 – revin cu sugestii cat de cat concrete.

Astfel incepem sa ne gandim cat mai serios la Cheile Turzii.
– Cheama si Iasu, poate au chef sa vina si ei! – sugerez in graba.
– Si cred ca ar fi fain si pentru Laura si Adi … atat pentru vizitat cat si pentru ceva trasee usurele: de exemplu Scoala Turdeana! – continui.

In ciuda faptului ca in momentul in care lansez aceste propuneri in adancul sufletului nu am nici cea mai mica speranta si nici nu prea am timp sa ma gandesc si sa imi fac sperante, culmea, toate sugestiile mele se leaga una cate una:
* Octavian, Laura si Adi accepta cu entuziasm propunerea de a merge TOCMAI in Cheile Turzii;
* Catalin Cretu si Ioana raspund afirmativ in clipa doi … SI …
* cu mare emotie dar fara sa ezite nici un moment, Octavian accepta sa catere impreuna cu mine traseul Bulinel aflat deja de aprox un an pe lista mea de “TO Climb List”, adica de cand am “ratat” intrarea (vezi AICI).

Weekend-ul acesta se aliniaza toate planetele?! Sau ce?! 😀

Si asa, noaptea dupa ora 00:00, eu cu Octavian, Laura si Adi ajungem in Cheile Turzii unde ne intalnim cu Catalin si Ioana.

Catararea

Ne trezim dimineata la 7:00 cu gandul de a intra in traseu la ora 8:00. Conform descrierilor pe care le avem, sunt 10lc, calculat la 1h/lungime, avem nevoie de 10h si deci la 16:00 ar trebui sa fim afara, cu inca 2h30 de rezerva …

Lungimea 1:

Dimineata, in punctul de plecare, stanca e rece si umeda. Pffff, ce nu imi place. Octavian pleaca primul!

Desi de jos nu se vad, cuiele isi fac aparitia unul cate unul pe masura ce Octavian ajunge in dreptul lor.

Regrupeaza la doua ancore destul de noi! 😀

– Regruparea noastra tre sa fie pe cuie vechi. E acolo sus! – ii atrag atentia aratandu-i spre grota comoda. El regrupase putin mai jos la doua ancore noi. 🙂

Lungimea 2:

Urmeaza o lungime comuna cu Calvaria. Ca sa fiu sigura ca nu freaca coarda de copacei mut regruparea mai sus asa cum ar fi trebuit conform specificatiilor traseului.

Odata mutata regruparea plec mai departe. Chiar dupa acea muchie ajung pe linia traseului Calvaria.

Mainile si picioarele imi sunt asa de inghetate incat nu le mai simt. Ma misc greu desi terenul nu este greu. Am senzatia ca e totul ud si ca … acum-acum o sa alunec si o sa cad. Regrupez la prima regrupare intalnita.

Ulterior am inteles de la Gaga ca nu se regrupeaza aici ci se merge mai departe inca 15-20m unde se gaseste o noua regrupare ….

Vine si Octavian. 😉

Lungimea 3:

Acum e randul lui Octavian.

In mare parte merge la artificial.

Pauza de poza …

Un pic mai sus regrupeaza….

Ne orientam dupa regrupari cu doua carabiniere vechi. 😉

Eu incerc sa catar cat mai mult la liber si din ce imi aduc aminte chiar imi iese.

Doar ca a fost greu si sustinut … adevarat!

Incordaaaare… 😀

Lungimea 4:

Incerc sa trec la liber cat mai mult. Insa colo unde nu imi iese … nu imi iese! 😀

… asa ca imi fac de treaba cu noua mea scarita, ultra-ultra-light! 😛
Paranteza – Fie vb intre noi: i-am taiat ultima treapta ca sa o transform din ultra in ultra-ultra 😀 – inchidem paranteza. 😛

Catar … cam … din bucla in bucla ….

Dar mai sus dau si de portiuni frumoase de catarat.

In general in catarare/alpinism, atunci cand se incepe catararea la artificial, este grea revenirea la catarare curata de stanca. Acest traseu, insa, impune o capacitate cat mai mare de adaptare si readaptare caci distanta mare dintre cuie impune un amestec de catarare artificiala cu iesiri delicate pe stanca sau portiuni de catarare artificiale alternata cu portiuni de catarare curata. 🙂

Adi si Laura ne observa de jos din poteca turistica … 😉

Hehe! 😀

Catalin Cretu si Adrian Catana catara in paralel cu noi, in traseul Memorial Jenci Bacsi (6A, 9 lc, 7+). Ce aglomeratie, domn-le! 😀

Ii fotografiaza si Octavian…

– Ai grija sa nu te duci in sus. Aici tre sa traversezi stanga! – ma atentioneaza Catalin Cretu.
La fix! In sus se vede o linie clara de pitoane, traseul Ave Maria, si … era cat pe ce sa “fug” in sus pe ea.

Aham! Ma uit in stanga dupa o muchie si …. regruparea e chiar acolo! Incep traversarea! 😉

Peretele Urias in toata splendoare lui si noi agatati pe ici pe colo in el … asa cum a fost surprins de Laura. 😉 Desigur ca nu se vede decat omuletul rosu … ceilalti sunt camuflati bine! 😛

Vine si Octavian!

Auto portret! 😀

Inca putin! Il urmaresc si il incurajez …

🙂

Lungimea 5:

Incepe cu o traversare in stanga pana dupa o muchie unde se prinde o fisura …

🙂

Ajuns in fisura, Octavian ia o pauza … de socializare! 😛

Suntem toti patru undeva … pe acolo!

🙂

Si eu …

Mai am putin si ajung in regrupare langa Octavian …