Data: 7 Septembrie 2013
Locatia: Costila
Echipa: eu si Cata
Activitate: Alpinism
Traseu: Diedrul Pupezei 6A, 7- A0, 12 lc din Peretele Vai Albe
Topo: Luat de pe eclimb.ro

Ca si logistica, atat apropierea cat si retragerea o facem dintr-o bucata, direct din Busteni, dupa cum va povesteam si in alt articol (vezi aici).

Vedere de la bolovan …

Lungimea 1: De la Bolovanul din circ se urca catre dreapta pe o brana inierbata, care este intrerupta de un mic hornulet, dar continua pana in regrupare la exact 50m. deasupra bolovanului.

Aceasta lungime o parcurgem la adidasi … urmand sa ne echipam abia la baza hornului din lungimea a doua. 😉

Lungimea 2: Parcurge un horn si la 30 de metri de la plecarea din regrupare iese pa iarba la marginea “terenului de fotbal”. Atentie, se poate bloca rucsacul in horn.

Fisura Albastra in toata splendoarea … Acolo sus il identificam pe Bivuacu. 🙂

Lungimea 3: Urca pe iarba “Terenului de fotbal” usor dreapta, pana prinde brana de traversare. Si pentru ca acum exista, e bine sa se regrupeze pe brana cam la jumatatea ei este un spit, care marcheaza, pentru cei interesati inceputul traseului Sarutul Pamantului.

Cata nu regrupeaza dupa lungimea 2 ci continua pana la perete, unde regrupeaza la mobile.

Lungimea 4: Pe brana catre stanga pana la capatul ei si apoi in sus pe fisura cu bolovani numita “La Ruine”, apoi pe iarba pana la o regrupare comoda pe o branita unde pitoanele sunt legate cu o bucata de coarda mov.

Aici plec eu …

Lungimea 5: Este intortochiata asigurati cu bucle foarte lungi ca sa nu frece: pleaca in sus pe o fisurica apoi pe iarba pana la baza altei fisuri care se urca, apoi traverseu scurt dreapta si sus pana la o bucata de coarda carpati. de aici usor stanga pana la un peu(IUS) nou. (atentie zona friabila din care tocmai a zburat o mare bucata). Apoi dreapta pana la iarba, pe Marea Traversare. De aici in dreapta pe brana, pana la un inel mare si solid. In acest moment coarda de 50m. este intinsa. ori se regrupeaza in acest punct, ori secundul iese putin din regrupare pentru a ajunge la regruparea cu 2 pitoane.

Cata pleaca tot in adidasi, insa isi da seama repede ca e cam delicat…

… si se opreste la 5 m mai sus ca sa isi puna papucii de catarare. 😛

– Cata, nu e bine!! Din regrupare trebuie sa mergi dreapta 5m si sa intri pe fisura ascunsa! Aia e faina, curata, e pe spituri! – ne striga Bivuac de sus.
– Aham! E deja a doua oara cand gresim. Multumim, multumim!

Pana la urma nu se mai intorce in regrupare sa o ia pe Fisura Ascunsa, ci continua in sus, pe teren ciudat, prost asigurat, pana pe Marea Traversare. 😉

Lungimea 6: o lungime scurta pe Marea Traversare catre dreapta conduce prin hornul de intrare traseului Lespezi, la baza Diedrului propriu-zis pe o platforma dreapta si comoda.

O leaga de lungimea 5 …

Lungimea 7: Prima lungime de diedru este verticala, are o mica burtica dupa primii 5 metri, apoi vertical. Dupa 30m. are o mica surplomba, apoi imediat se regrupeaza pe o platforma inclinata de stanca. Atentie, pe prima lungime (35m.) sunt 5 asigurari, toate proaste, grad 6+. Regruparea are 4 pitoane, dar nu foarte solide.

Frumusetea de diedru imi revine mie. Pentru lungimea aceasta am venit pana aici! 😛

Frumoasa, usurica, expusa si … foarte prost asigurata.

Cu alta ocazie Bivuac imi spusese ca avem nevoie de frienduri medii. Eu am transmis lui Cata “frienduri medii”. El a inteles friendurile medii din setul nostru de frienduri compus din medii si mici…. adica frienduri nici mici nici medii. Recunoasteti jocul? Mie imi suna a “telefonul fara fir” 😀

Ajunsa acolo sus cu greu gasesc posibilitati de asigurare. Nu, nu reusesc sa fixez nici un friend, caci sunt prea mici, insa ba mai asigur la cate un cui indoielnic, ba la cate o piatra incastrata ba … trag aer in piept si ii dau in sus, sperand sa nu cad. Brrr…

Ah, ce bune ar fi niste frienduri medii-mari!!!

Ai, ai, ai! Dati-mi voie sa injur! De placere, de adrenalina si extaz, de nervi … un amalgam de senzatii greu de descris… 😉

Reusesc sa ajung in regrupare! Surpriza: regruparile sunt pe spituri!

In zare … se vede Vf Picatura.

Vine si Cata .. si se opreste sa faca “un macro” diedrului… 😉

In regrupare, Cata scoate hartia cu descrierea traseului, eu ii dau din greaseala peste mana si … amandoi o urmarim neputinciosi cum isi ia zborul in adierea vantului. Pfff, de aici ne orientam din amintiri sau din instict. 😛

Lungimea 8: a doua lungime de diedru incepe lejer, apoi are o mica burtica, continua tot sub forma de diedru, cuie mai rar, pana la o teava mare. In acest punct, diedrul continua in sus si usor stanga, DAR traseul continua in dreapta, pe sub o arcada si apoi pe o fata cu o fisura subtire, pana in regrupare. Regruparea este pe o fata mai mult in ham decat comoda.

Este randul lui Cata.

Fisura din diedru se mai ingusteaza si incepe sa accepte dimensiunile de frienduri pe care le avem … insa si numarul de asigurari fixe e mai mare, si de calitate mai buna.

Depaseste burtica …

Vis-a-vis urmarim inca o echipa in Fisura Albastra (Joni si Vlad).

Iesirea din lungimea 8 este mai delicata si …. o fur!

Lungimea 9: pe o fisura fina urca in sus, apoi catre stanga pe o fata cu spituri pana prinde un horn larg in stanga pe care urca. Atentie, hornul este destul de friabil (zona cu gresii) si cu iarba, iar asigurarile rare. Inainte de regrupare este un horn mic, vertical cu asigurarea pe partea stanga. Se regrupeaza pe un mototoi.

Fata cu spituri o parcurg la artificial …

… apoi continui pe hornul friabil, si teren friabil … trag de corzi, si, cu greu, ajung pe acel mototoi, unde gasesc regruparea la spituri. Bivuac nu s-a indepartat prea tare, caci secundul sau nu se misca prea bine, asa ca a deviat pe Varinata Mosului. De deasupra imi da indicatii si ma incurajeaza. Mersic!

E fun asa .. cand suntem mai multi in perete!

Vine si Cata … 😉

Lungimea 10: Din acest punct se coboara cca. 2m. (pasajul se cheama J) si se traverseaza pe fata de dincolo de tanc, pe sub o arcada, in dreapta pana la o fisurica, pe care se continua in sus, apoi stanga pe o placa desprinsa care suna a gol si in sus pana la un piton cu o cordelina veche. De aici sunt doua variante prin care se iese in Albastra Mosului (Varianta Cristea), fie direct prin traversare la stanga pe o fisura cu iarba si fara nici o asigurare, si aceasta varianta ajunge in regruparea de dinainte de Fata Mustelor; fie se continua in sus pe fisuri si se face traverseul in Albastra, mai sus, pe sub o arcada rosiatica, varianta cu asigurari proaste si friabil.

Cata pleaca pe varianta cea mai scurta pentru a ajunge in regruparea din Albastra varianta Mosului. Deasupra, un punct negru, este Bivuac pe Fata Mustelor.

Este o lungime scurta, cu maxim 2 asigurari fixe, care necesita mobile, si … multa multa atentie!

Inca un pic si a ajuns …

Echipa lui Bivuacu a luat deja avans. A doua echipa din Albastra ajunge odata cu noi in regruparea de sub Fata Mustelor. Ni se da prioritate: multumim!!!

Cum eu aveam o revansa de luat pe Fata Mustelor (vezi aici) si cum ultima lungime parcursa de Cata a fost foarte foarte scurta, pleaca tot el mai departe …

Intre timp … eu raman la dixtractie! 😛 😉

Secundul din echipa Bivuacu e pe Fata Mustelor si … isi manifesta incordarea foarte sonor. 😛

Lungimea 11: lungimea cu Fata Mustelor incepe cu o fisura verticala pana la sarme, apoi traverseu la dreapta, o fisura care duce la o fata vericala brazdata de trei fisuri orientate oblic stanga (pas impus 6+-7-, cu distanta intre asigurari 3-4m.) care duc la un horn. Dupa 10-12m. se regrupeaza pe o platforma de stanca comoda.

Cu emotii, de data aceasta o abordez prin dreapta, de-a lungul fisurii, unde asigur la o nuca…

Sunt in echilibru perfect, nu mi se pare iesit din comun .. insa amintirile senzatiilor traite in 2009 imi dau putin de furca pe partea de incredere in sine. E … demonul meu! Odata si odata, tot trebuia sa lupt cu el!

Ma incordez mult mai mult decat este cazul! Dar .. imi iese! Super, super, super!! Nimic nu este mai placut decat o reusita in lupta cu gand, amintire, demon(?).. 😛

Inca putin si sunt in regrupare. Totul la liber! 😀

Echipa a doua din Albastra …

🙂

Lungimea 12: Ultima si cea mai usoara, porneste in dreapta traversand o muchiuta mica, o fisura verticala, un horn mic si se iese in Creasta Vaii Albe.

Cata …

– Opreste-te putin! 😀

Iesim suficient de devreme in Creasta Vaii Albe, pentru a avea timp sa coboram in Busteni.

Cata face cunostinta cu 2 clujeni iesiti din traseul Fisura Mult Dorita.

Fain, fain traseu! Inca o fantezie indeplinita .. inca un demon invins .. ce sa vrei mai mult?! 😉