Data: 18 iulie 2013
Locatia: Croatia, NP Paklenica
Echipa: eu si Cata
Activitate: Alpinism
Traseu: Incercare Rajna 7a+, 10lc, 350m din care am facut 4lc cu continuare de 7 lc pe Velebitaski 6a+, 11lc, 350m
Info generale despre zona in articolul 2013.07.6 – Croatia – Catarare in NP Paklenica
Vreau sa catar un traseu mai tare: mai la limita mea si mai sustinut. Astfel aleg traseului Rajna cu gandul de a incerca sa leg lungimile de 6b+ si 6c si sa catar la artificial lungimea de 7a+.
Desi in carte exista un avertisment cum ca distanta dintre asigurari este ceva mai mare pe alocuri, eu ignor acest avertisment:
– La fel a fost si in traseele de pana acum pe portiunile mai usoare. Mergem si vedem despre ce este vorba! – gandesc.
Informatii
Linia 2 din prima poza este traseul Rajna din care am facut primele 4 lungimi (6b+, 6b+, 5a, 6b+), si linia 3 din a doua poza este Velebitaski din care am facut ultimele 7 lungimi (5b, 6a+, 5a, 3a, 4a, 4a, 4b)
Catararea
Azi ne trezim mai devreme, 5:00, ne miscam ceva mai repede cu micul dejun, stim exact unde se afla traseul deci nu pierdem timpul! 😛
LC 1: Traseul incepe in forta, cu un 6b+. Plec eu cap de coarda ca sa vad despre ce este vorba. 😛 Catararea este superba! Din loc in loc ma lovesc de pasi mai delicati pe care ma chinui sa ii leg la liber … si chiar imi iese! In principiu exista spituri chiar inainte de a intra in respectivele pasaje. In zonele tari sunt spituri mai dese (cu dinstanta intre ele de 2-3m). Insa imediat ce se trece de aceste portiuni, asigurarile fixe de orice natura dispar. In schimb, peretele este plin de fisuri facand posibila utilizarea de asigurari mobile. Pe aceste protiuni folosesc cu incredere nucile.
In pas …
Pe aceasta am reusit sa o leg 100%. Ura!!
Vine si Cata …
In zare …
LC 2: Inca un 6b+! Sustinut, asa cum mi-am dorit! 😛 Doar ca aceasta lungime este si mai delicata decat prima. Imi iese la liber in mare parte insa … Acolo unde nu iese, nu stiu ce sa fac, nu gasesc solutia sau pur si simplu nu ma tine, asa ca ma trag de bucla pentru a iesi cat de cat din pasajul dificil. Adesea nu reusesc sa ies decat pe jumatate din pasajul dificil pentru ca spiturile sunt puse doar inainte de pasi si nu am de ce sa ma agat ca sa ies total…. E impus!
Dupa pasii foarte delicati, urmeaza pasaje de catarare destul de sustinuta in continuare. Dap, pasaje sutinute, cam de 5b-6a, cu asigurari strict la mobile.
Cu greu reusesc sa gasesc din loc in loc pozitii mai comode pentru a putea monta o asigurare (mobile sau anouri dupa stanci).
LC 3: este o lungime mai usurica, 5a. De data aceasta a plecat Cata cap de coarda. Asigurarile fixe sunt foarte rare insa catararea este usurica, si exista posibilitati nenumarate de amplasare a asigurarilor mobile. Pe toata lungimea nu au fost decat 3 asigurari fixe.
Dupa 2 lungimi sustinute de 6b+ sunt rupta. Odihna, dulce odihna… 😛
Frumos, nu?! 😛
LC 4: Un 6b+ de fata! Arata infricosator!
Mda, privirea nu ma inseala, chiar se dovedeste a fi mai greu decat pe primele doua lungimi .. sau mi s-a terminat mie carburantul!(?) 😛
In doua locuri imi improvizez scarite ca sa trec pasajul. E greu!!
Nu stiu daca este de la oboseala acumulata din primele doua lungimi grele sau pur si simplu nu imi iese mie.
Eh, asta e! O poza? 😛
Chiar pe tancul asta am trecut cand am catarat Velebitaski (vezi aici)
Cel putin ma bucur de bucatile de catarare frumoasa si sustinuta dintre pasajele dificile.
Este o lungime scurta, asa ca regrupez repede….
Pentru Cata este si mai greu, caci, secund fiind, trebuie sa recupreze scaritele lasate de mine. Amintesc ca deasupra pasilor grei nu sunt asigurari … si deci nu avea de ce sa se tina. Pfff…
Da, pasi de catarare sunt impusi si secundului. Cum lui Cata i-a fost foarte greu pe aceasta lungime, propune sa nu mai continuam. Eu sunt deja foarte obosita, imi simt antebratele pompate, si incepe sa imi fie frica de lungimea de 6c sau cea de 7a+ dpdv al asigurarilor.
Ne mutam cu un scurt rapel intr-o regrupare in stanga, din Velebitaski si hotaram sa cataram pe acesta mai departe pentru ca il cunoastem deja, si pentru ca nu avem schita de la alt traseu, oricum …
LC 5: urmeaza lungimea de 5b de bavareze sustinuta.
Vine si Cata! 😉
LC 6: pe lungimea de 6a+ de depasire a tavanului se duce Cata de data aceasta.
Depaseste tavanul …
De data aceasta, secund, eu nu am mai reusit sa depasesc la liber tavanul, o data petru ca eram deja foarte obosita, si apoi deoarece Cata tragea de corzi foarte tare si ma dezechilibra… Eh, nu-i bai! 😛
LC 7: Daca prima data cand am catarat Velebitaski Cata s-a dus cap pe aceasta lungime, acum am facut schimb … asa, pentru diversificare! 😉
Cata vine si el in regrupare …
LC 8: Lungimea de 3a …
Mai are putin si ajunge in imensa grota …
LC 9: E randul meu sa catar acea lungime superba, cu formatiuni care mai de care mai ingenioase …
Uau!!
Sa iti fac si eu o poza de sus…
Ajunsi in regruparea imensa, comoda (un balcon de iarba cu vedere superba) …si cum ne trezisem foarte de dimineata, hotaram sa facem o pauza de jumatate de ora de picnic si picoteca! Ce viata!!! 😛
LC 10: Pe ultima lungime, Cata alege sa catere pe o line total noua.
Asdar nu mai catara pe hornul din dreapta, si catara pe o line de fata in partea stanga …
Apoi trece de clepsidra …
… si tot pe stanga pe o fisura larga, de mergi ca pe poteca, ii da in sus pana la cele doua spituri.
O nuca montata de Cata! 😛
M-am bucurat si am savurat din plin ultimele 3 lungimi din Velebitaski care sunt un adevarat spectacol. A fost o combinatie superba de trasee! Fain! Fain de tot!!
Chiar inainte de parcare trecem iar printre sportivii de la escalada …
A fost .. frumos! 😛
Pingback: 2013.07.6 – Croatia – Catarare in NP Paklenica | Jurnal de weekend si calatorie
Pingback: 2013.07.20 – Aniča kuk – Ljubljanski 6a+, 7lc, 220m | Jurnal de weekend si calatorie