2012.07.15 – Piatra Craiului – Muchia Coloanelor 4A, 5lc

Perioada: 15 Iulie 2012
Locatia: Piatra Craiului – Padina Inchisa
Echipele: eu si Cata
Trasee: Muchia Coloanelor 4A, 5lc din Orga Mare

Padina Inchisa mi-a ramas in memorie ca un loc mirific, extraordinar, cu efectul “Uau!” (cum ar spune sora mea 🙂 ) dupa ce am descoperit-o in urma cu cateva saptamana (vezi aici), cand am catarat traseul Izvorul. Era unul din locurile unde as fi vrut sa ma intorc cat de curand …

Echipa Catalin Cretu, Octavian si Vlad aratau spectaculos acolo, pe Orga Mare …

Desi ulterior ne-au spus ca traseul este cam usurel si scurt raportat la lunga retragere … ne-am hotarat sa mergem pe urmele lor. Atentie! Ei nu au gasit retragerea “oficiala” asa ca au balaurit mai mult de o ora prin jnepeni pana in creasta principala. Vezi povestea lor aici.

Schita luata de pe roclimbing.ro

Muchia Coloanelor

Nu, weekendul acesta nu ma pot bucura 100% de el deoarece cu o saptamana inainte am cam pierdut noptile (ma mai dixtrez si eu, na! :D). Asadar, sambata, dupa o repriza serioasa de shopping in MALL (ca doar sunt reduceri!) fugim spre Crai. Am ajuns la locul de plecare, sub Coltii Chiliilor, fix la ora la care s-a dat stingerea (a se citi: s-a intunecat) … asa ca ne-am bagat in matasuri (a se citi: ne-am invelit cu sacii de dormit si ne-am culcat). 🙂

Dimineata, am plecat linistiti spre Padina Inchisa gandindu-ma ca abia astept sa revad locul acela … si sa ma duc mai sus, mai spre inima lui …

Muchia Coloanelor

Trecem pe langa Coltii Chiliilor acompaniati de clopote, nu inainte de a ne umple rezervoarele cu apa de la izvorul rece de aici. 🙂

Muchia Coloanelor

In Padina … mi se taie respiratia din nou! E superb!

Muchia Coloanelor

Urcam usurel si ne uitam continuu pe peretele din stanga dupa alte trasee despre care citisem si pe care ni le recomandase Mihai Sima si pentru care ne-am putea intoarce. 🙂

Apoi padina se ingusteaza si ne duce la baza Săritorii de sub Găvan …

Muchia Coloanelor

Pe care o cataram atent pe partea din stanga, pe langa perete …

Muchia Coloanelor

Si eu! 🙂

Muchia Coloanelor

La 20m in stanga, dupa ce cataram saritoarea, ajungem la baza traseului nostru. Identificam in dreapta si Hornul Negru.

Muchia Coloanelor

Nu ne grabim, caci traseul ales de noi e scurt si usurel … asa ca ne bucuram de fiecare clipa petrecuta in inima muntelui.

Aceea pare sa fie Muchia celor Trei Ţancuri, un traseu 4A, 6 lc. Arata bine de tot! 🙂

Muchia Coloanelor

Cata pleaca cap de coarda pe prima lungime de coarda. Desi ni se spusese ca pe prima lungime nu sunt asigurari, noi am gasit in dreapta o linie de pitoane. Cata a continuat sa catere cativa metrii prin hornul din dreapta, apoi a traversat stanga, conform schitei. 🙂

Pe acesta portiune noi am gasit 3 asigurari, si inca 2 imediat la iesirea din traverseu.

Muchia Coloanelor

Apoi Cata a continuat sa catere regrupand abia la baza portiunii cu pasi mai dificili de artificial … a trebuit sa mergem putin concomitent.

Muchia Coloanelor

Despre aceasta portiune stiam ca e “un pasaj lipsit de prize ne obligă să înaintăm cu ajutorul scăriţelor pe care le fixăm în pitoanele existente”.

Muchia Coloanelor

Initial incerc sa il scot la liber, dar nu reusesc. Pitoane sunt suficiente asa ca doar ma trag de bucle, nu folosesc scarite.

Muchia Coloanelor

Hei-rup! 🙂

Muchia Coloanelor

Ies pe un tanc si continui sa catar pe teren usor dar destul de friabil. Am tras destul de greu corzile care frecau, asa ca am avut un pic de emotii.

Muchia Coloanelor

Regrupez chiar la baza unui horn, la un tanc. Ma tot uit la horn: superb! Ah, ce rau imi pare ca au frecat corzile si ca nu am putut sa ma duc mai departe…

Muchia Coloanelor

Vine si Cata! Privelistea e superba. Vad turisti pe Brana Caprelor! Ce fain arata!

Muchia Coloanelor

Cata este foarte generos si azi:
– Te duci tot tu? – imi propune.

Da, da … bineinteles!

Hornul este frumos, insa putin friabil. Asigurarile mi s-au parut cam nesigure.

Muchia Coloanelor

Regrupez chiar la iesirea din horn, pe un tanc, la radacini sanatoase de jnepeni. 🙂

Muchia Coloanelor

Urmeaza o traversare la dreapta si ultima lungime. Cata catara cu atentie. Gaseste asigurari suficiente … Apoi catara de-a lungul unui horn friabil, si regrupeaza deasupra acestuia.

E randul meu! Si ce frumos e! 🙂

Muchia Coloanelor

Acolo e Cata! 😀

Muchia Coloanelor

Plec mai departe doar cu echipamentul de pe mine, adica cel adunat de pe ultima lungime… O multime de coloane, nu degeaba traseul poarta numele asta.

Muchia Coloanelor

Catar pe teren usor, dar murdar, pe unde mi se pare cel mai usor … in sus, de-a lungul culoarului verde.

Muchia Coloanelor

O privire inapoi! Vai ce frumos e!

– Cand se termina coarda vi si tu, da?! – ii spun lui Cata. 🙂

Muchia Coloanelor

Iesim printre jnepeni …

Muchia Coloanelor

Vedere cu valcelul pe unde coboram…

Muchia Coloanelor

Garofita Pietrei Craiului 🙂

Muchia Coloanelor

Dupa ce ezitam putin, ne facem curaj si traversam printre jnepeni si coboram …

In cel mai scurt timp ajungem in “strunga Vîlcelului Săritorii de sub Găvan, bine conturată şi uşor de identificat”

Muchia Coloanelor

Prima parte coboram pe picioare .. apoi gasim punctul de rapel. 🙂

Muchia Coloanelor

De-a lungul valcelului am mai gasit un punct de rapel pe care l-am folosit. 🙂 Si am coborat atent pe picioare …

Muchia Coloanelor

In timp destul de scurt ajungem iar la baza traseului. Ce bine! Am scapat de retragerea neplacuta prin jnepenis! 🙂

Muchia Coloanelor

Un ultim rapel peste Săritorea de sub Găvan …

Muchia Coloanelor

… de unde reluam drumul strabatut de noi la apropiere .. dar in sens invers de aceasta data…

Muchia Coloanelor

A fost inca o poveste frumoasa de weekend. 😉

Filmul ….

  1. Fain traseu, de tinut minte. Noi am fost tot in weekendul asta sambata in Creasta Soimilor si duminica in Muchia Bondarului, trasee tot din categoria celui facut de voi, foarte aeriene si destul de bine asigurate. privelisti foarte frumoase cu Calinetul si Cioranga 🙂

    • Adi
    • Aug 4th. 2012 11:36am

    Inainte sa plec in vacanta, ma temeam ca nu apar comentarii. Ca ele ar aparea pe facebook sau doar ca vizionari, nu ma linistea deloc. Cred ca despartite de postarile voastre, valoarea lor s-ar pierde, pentru ca ele au ca obiect chiar pozele, filmele si cele scrise de tine si merita arhivate impreuna. Si apoi revin: sa nu comenteze nimeni asa frumusete de munte? asa frumusete de trasee? asa frumusete de echipa? asa frumusete de…Mai bine ma opresc,sa nu starnesc invidii! Din fericire m-am inselat si m-am bucurat ca au aparut comentariile ca deobicei. Mi se par interesante chiar si atunci cand sunt cam sententioase sau chiar le simt rautacioase (ca tot vorbeam de invidii). M-ai surprins un pic vorbind de raiului montan. Cred ca si asta cautam pe munte, ceva din paradisul pierdut. Si il cautam mai aproape de bunul Dumnezeu, ca pe o speranta si cumva, ca o promisiune. De ce? fiindca e in noi fie ca stim, fie ca nu.Cand aflam, e una din marile bucurii pe care le primim.
    Schimb subiectul.S-a ivit prilejul sa pun o intrebare,sper sa nu fiu indiscret. Doar un pic curios. Din deja lunga ta arhiva,stiu ca sunteti trei frati. Cu greu am dedus (dintr-o plimbare prin Bulgaria) ca pe fratele tau il chema Adrian. In sfarsit ai adus (printre paranteze si virgule) vorba si de sora ta. Si acum intrebarea: ea nu catara? nu merge niciodata pe munte? si mai ales, cum o cheama.Sunteti apropiate ca varsta dar sunteti cumva gemene? Repet, sunt doar curios. Daca nu-mi raspunzi, nu ma supar si nici nu mai intreb.Cu drag, Adrian.

    • Buna,

      Am un frate mai mare si o sora geamana. Desi suntem gemene, nu semanam deloc, suntem la poli opusi: ce imi place mie, nu ii place ei, si ce ii place ei, nu imi place mie … :). Pe fratele meu in cheama Adrian si pe sora mea o cheama Iulia.

    • Octavian Pacioglu
    • Aug 11th. 2012 9:04pm

    Buna Silvia!

    Mi-ai putea da te rog cateva informatii despre starea traseului? M-ar interesa cate ceva despre starea pitoanelor si mai ales care ar fi cel mai tare/greu pas la liber IMPUS. Impreuna cu coechipierul meu facem o echipa de amatori pentru care asemeneea detalii sunt cruciale. Ne cataram doar de cateva ori pe an, si am vrea sa stim daca traseul asta ar fi de “nasul nostru”. Schita de pe roclimbing respecta realitatea in privinta pasilor? Intreb , deoarece sunt trecuti atatia pasi de VI+, incat seamana mai mult cu un sesar clasic , decat cu un patrar. Nu vreau sa nasc controverse cu privire la clasificarile vechi, insa totusi un patrar sa aiba atatia pasi de VI si VI+ impusi? (conform schitei).

    Multumesc mult,
    Paciu

    • Buna Octavian,

      Vad ca ai primit deja un raspuns pe roclimbing.ro de la Cornel.

      Din pacate noi nu ne pricepem sa dam cotatii la trasee, stiam doar ca 6+ e de nasul nostru si ne bagam.

      Noua ni s-a parut schita foarte buna.

      Mult succes.

        • Octavain Pacioglu
        • Aug 14th. 2012 3:54pm

        Merci de info! Am zis sa intreb mai multe surse ca sa-mi fac o parere mai putin subiectiva.

        Paciu