2012.06.17 – Piatra Craiului – Traseul Izvorul, 5B, 11lc

Perioada: 16-17 Iunie 2012
Locatia: Piatra Craiului
Echipele: eu si Cata, Octavian si Catalin Cretu si Vlad, Viorica, Ioana, Irina

Trasee:

Weekendul nostru continua …

Toata noaptea e nunta la Plaiul Foii, iar muzica e la un asa volum ca simt ca imi sparge timpanele, asa ca impreuna cu Cata evadam in toiul noptii cat mai departe, ca sa putem sa dormim. Ceilalti au reusit sa doarma si ei cumva. 😀

Dimineata insa, suntem punctuali: la ora 7:00 suntem la punctul de intalnire caci, asa cum am mai spus in articolul precedent, toata lumea era entuziasmata la ideea de a merge in Padina Inchisa.

Facem tot efortul sa plecam repede spre Coltii Chiliilor, dar nu ne iese: e asa de faina atmosfera de la micul dejun! 😛

Totusi, in cele din urma ne urnim din loc. Ne urcam in masini si strabatem “lungul” drum forestier dintre Plaiul Foii si Zarnesti. Chiar putin inainte de a intra in Zarnesti gasim marcajul catre Coltii Chiliilor asa ca oprim pe dreapta.

Catalin Cretu, Octavian si Vlad planificau sa catere traseul Muchia Coloanelor din Orga Mare. Ce bine imi pare, vom fi din nou vecini de trasee!

Fetele planificau sa ramana in urma si sa se plimbe pana in Padina Inchisa unde, Vio promitea ca, erau foarte multe flori rare de pozat.

Padina Inchisa: Traseul Izvorul, 5B, 11lc

Topo/descriere: Monografia lui Emilian Cristea si o lista cu trasee.

Schita:

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Sunt plina de entuziasm ca urmeaza sa mergem intr-o zona total noua pentru mine. Eu si Cata planificam sa cataram Traseul Izvorul. Catalin Cretu si Octavian il catarasera deja acest traseu (vezi aici) si erau in masura sa ne dea informatii importante.

Asadar eu cu Cata, Octavian, Vlad si Catalin Cretu facem echipa vesela de drumetie pana in Padina Inchisa. Dupa ce trecem de Coltii Chiliilor urcam prin padure si prindem firul Padinii Inchise.

Trecand de intersectia cu marcajul Padinei Sindileriei continuam pe marcajul spre Diana, si acolo unde poteca se apropie foarte aproape de perete, trebuie sa o parasim si sa continuam sa intaintam de-a lungul peretelui (peretele in stanga!) prin padure.

In scurt timp Padina Inchisa se deschide in fata noastra! Uau! Ce e asta! Nu, nu e adevarat ce vad! E prea frumos!

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Toata lumea se uita la linia Traseului Izvorul. Octavian si Catalin Cretu ne-au dat detalii despre primele lungimi (care se vedeau de jos) si nu numai.

Ah, da, m-am uitat si eu dupa linia traseului dar … Nu prea m-am putut concentra! Eram in alta lume, marcata de frumusetea din jur. Un colt de Rai.

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Prima lungime din traseul nostru punctat cu rosu .. o fisura clara ce surplombeaza, cu multe asigurari vizibile.

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Revenind la idea “cum arata Raiul” … am flesuri vizuale cu acel loc asa cum si l-au imaginat altii. La telvizor in desene animate, filme sau emisiuni cu tematica religioasa, raiul arata ca o livada bogata, insorita, cu un mar superb in mijloc.

Sunt deceptionata! De ce, oare, nimeni nu si-a imaginat raiul la munte? Sa fie pentru ca la munte nu cresc meri?! Ufff..

Aici drumurile noastre se despart si baietii se indeparteaza in compania unei persoane cu care ne-am intalnit la intrare in Padina. Ii invidiez pentru ca am senzatia ca ei se apropie mai mult de inima Raiului. Aprope ca imi vine sa fug dupa ei. 🙂

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Adăpostul improvizat la baza peretelui de către alpiniştii despre care a mentionat Emilian Cristea in descrierea sa, acum “loc de veci”, perfect de bivuac.

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Grota de la baza traseului nu mai adaposteste nici un izvor. Se pare ca a secat!

Fisura usor surplombata ce constitue prima lungime arata foarte bine insa mie nu mi se pare deloc grea. Cata se ofera sa se duca primul! 😀

Traseul Izvor in Piatra Craiului

A plecat. Catara greoi! Nu inteleg de ce se tot opreste caci de jos pare spectaculos dar nu greu!

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Il filez cu atentie si ii urmaresc ascensiunea. 😉

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Asta e pauza de foto pentru Cata, dar si pentru mine. Pana nu s-a pus in zelb nu am avut curajul sa scot aparatul foto caci tot timpul catararii parea sa fie la limita. 🙂

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Cata in regrupare fotografiaza niste flori foarte putenic mirositoare. Acestea se numesc lopăţele. Din pacate, in acest traseu, mie mi-a lipsit spiritul de observatie vis-a-vis de flori.

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Imi vine si mie randul. Am mustrari de constiinta si imi e rusine de gandurile pe care le-am avut fata de Cata. Aceasta prima lungime, desi de jos mi s-a parut mai mult decat abordabila, in realitate este destul de dificila. Secund fiind, am catarat la artificial, si m-am oprit in zelb o data sau de doua ori. Cata nu m-a ascultat cand i-am spus ca poate sa recupereze anumite asigurari pe masura ce trecea de pasaje: ce bine! Caci tare utile mi-au fost!

In concluzie, lungimea I este bine asigurata si se poate catara si la artificial in mare parte.

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Ma uit in sus! Urmeaza lungimea de ramonaj de care ne spusese Catalin Cretu. Ura, ce bine ca e randul meu!

Initial ma gandesc ca as putea sa o catar in sprait, asa ca plec in sus cu rucsacul in spate. Prima asigurare este destul de sus insa cooncentrata asupra catararii, am uitat de emotii.

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Ma razgandesc! Imi atarn rucsacul de zelb si ma pun in ramonaj. Aceasta tehnica nu imi e foarte cunoscuta, si nici nu am avut prea multe ocazii sa o practic. Cred ca e pentru prima data cand trebuie sa ramonez pe o distanta mai lunga, cap de coarda, inca nu asigurasem … emotii, emotii, emotiiiii …

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Dar am trecut!
– Cred ca m-am incordat mai mult decat era cazul! – gandesc … :
Pana acolo a fost absolut superb, am asigurat doar o data, apoi chiar inainte de mica surplomba mai e o asigurare. Trecerea e destul de usurica.

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Urmeaza inca un horn oblic/cazut cu asigurare la intrare in el, foarte usor dar ingust. Eu cand am trecut pe acolo imi pusesem deja rucsacul in spate si m-am strecurat mai greu.

Ajunsa in regrupare la baza unui diedru/horn sunt tentata sa asigur intr-un cui destul de slab aflat pe peretele din partea dreapta. Insa cautand un loc bun de montat mobile am gasit adevarata regrupare, 2 sau 3 cuie solide, aflate pe peretele din stanga, destul de sus (a trebuit sa ma ridic in sprait la ea), deasupra unui prag. Dupa ce am gasit acea regrupare mi-am adus aminte de Catalin Cretu care ne avertizase ca regruparile sunt slabe si sunt necesare mobile:
– Cred ca ei nu au gasit regruparea aceasta – gandesc eu! Dar sa vedem, poate sunt probleme mai sus …

Cata in hornul cazut cu rucsacul inca atarnat de ham nu are nici o problema. 🙂

In concluzie, lungimea a II-a, e usoara, interesanta, rar asigurata (dar suficient dupa parearea mea). Regruparea se face in 2 cuie foarte bune aflate pe peretele din stanga, sus deasupra unui mic prag care le cam ascunde: o regrupare comoda!

Traseul Izvor in Piatra Craiului

In timp ce il filam pe Cata ma tot uitam in sus! Ah ce frumos arata! Ah ce mi-ar fi placut sa ma duc tot eu cap de coarda!

Sssstt… vine Cata! Nu ii spun nimic in afara de “uite ce lungime faina urmeaza!”. Nu imi exprim deschis dorinta de a pleca tot eu cap de coarda pentru ca banuiesc ca si el vrea si se bucura de traseu la fel ca mine! 🙂

– Vrei sa te duci tot tu? – ma intreaba intr-o doara …
– Daaa! – raspund prompt. Gand la gand! 🙂
– Ok, pai hai!

Plec! E fantastic! E nebunie! Nu sunt multe asigurari pe prima parte, dar nici putine. Eu, pentru gustul meu, le consider suficiente.

Mai sus nu prea mai sunt asigurari, iar cele existente au un aspect cam fragil asa ca am folosit si un friend.

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Desi in schita arata ca lungimile III si IV sunt de 40m, eu le-am catarat pe amandoua legate fara sa trec de vre-o regrupare intermediara si mi-au ajuns foarte bine cei 50m de coarda. Deci schita e un pic gresita aici. 🙂

Urmatoarea lungime este pe teren foarte usor.

Chiar la plecare imediat dupa ce face un traverseu dreapta, Cata le zareste pe fete jos, in Padina Inchisa. 🙂 Ele ii urmareau pe Catalin, Octavian si Vlad in Orga Mare. 🙂

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Mi-a venit si mie randul! M-am bucurat sa le vad pe fete acolo jos, si sa ne facem reciproc cu mana .. 😉

Apoi am fugit repede la Cata in regrupare.

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Urmeaza inca o lungime foarte usoara, dar cu putine asigurari.

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Ies pe un tanc/brana, unde nu le mai vad pe fete, in schimb ii vad pe baieti in Orga Mare.

Un Zoom pe ei!

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Vine si Cata langa mine intre timp. Catalin Cretu ne fotografiaza. Ne facem reciproc cu mana si ne strigam! 🙂

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Vedere cu Padina Inchisa si Orga Mare 🙂 Acolo sunt ei! 😀

Traseul Izvor in Piatra Craiului

De aici putem sa observam doua linii de pitoane. Una in extrema dreapta, care face parte din Traseul Surplombelor, cel mai tare traseu din Piatra Craiului, un traseu neomologat. Destul de aproape de aceasta in partea stanga se distinge o alta linie de pitoane – traseul nostru – care arata bine de tot! Perete vertical, stanca compacta, catarabil/abordabil.

– Vrei sa te duci tot tu? Haide, du-te tu … – imi propune Cata
De data aceasta nu am mai fost gand la gand, insa … am acceptat! 🙂

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Plecarea nu este grea. Catarare frumoasa … mai usor decat pare de jos!

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Catalin in regruparea de pe tancul mai sus mentionat ma fileaza cu atentie. Traseul este foarte bine asigurat, insa nu se poate catara la artificial, sunt pasi impusi, nu grei la inceput, insa pe masura ce inaintez traseul devine tot mai serios.

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Desi terenul nu imi permite sa imi fac planificarea cu cateva miscari inainte, ori de cate ori m-am ridicat pe picioare am gasit o solutie sau am putut sa dau inapoi o miscare si sa reincerc. Capat incredere tot mai multa!

La un moment dat ma ridic: Ups! In sus nu gasesc nimic, inapoi nu mai pot da! Simt ca o sa cad! Inima imi bate asa de tare ca imi aud propriile pulsatii. O sa cad, o sa cad! ultima asigurare e chiar sub mine, sub picioare si am incredere ca daca se intampla sa cad nu prea am ce sa patesc.

– Silvia, linisteste-te si cauta o solutie! – imi spun chiar cu voce tare.

Bataile inimii sa stabilizeaza, imi dau seama ca pozitia in care m-am blocat (blocaj de sold si coapsa) e detul de buna si am incredere. Stau, stau, o gandesc, o razgandesc, imi fac curaj, incerc, nu iese, incerc, nu iese … problema e ca nu am suficient curaj sa ma duc pana la capat!

– Deci, ori in sus catarare, ori in jos .. dar macar sa fie cadere, sa nu ma scurg pe perete ca o leguma! – ma gandesc… Siiii.. “Cata, atent!!!” … trec! Oh la la! Ce fericita sunt! Ce imi place cand sunt prinsa la limita si cand pana la urma imi iese!

Urmatoarele pasaje sunt la fel de grele. Nu se poate trisa deoarece cuiele sunt departe unul de altul. Dar dupa prima experienta stiu ca trebuie si pot sa trec, asa ca duc miscarile din prima pana la capat! Ma tin de ultimile 2 sau 3 pitoane din lungime ..

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Dupa ce trec de toate dificultatile si ajung pe teren usor gasesc regruparea. Si aceasta este o regrupare buna in cuie sanatoase.

Apoi traversam o zona usoara printre jnepeni. Aici pierdem un pic de timp gandindu-ne pe unde continua traseul nostru. Analizam linia din fata noastra, un diedru un pic cazut care arata spectaculos si care are foarte putine asigurari. Convinsa ca pe acolo e linia noastra, imi place mult, dar nu mai am psihic sa ma duc! M-am consumat!

In cele din urma gasim doua pitoane cativa metri mai jos in stanga. Asadar ajungem la concluzia ca traseul nostru, respectiv Izvor, continua pe acolo, iar linia din diedrul cazut este cea a traseului Surplombelor.

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Floare de colt 🙂

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Asadar Cata pleaca in sus diagonal stanga spunand “urc pe pragul acela si sper sa ma mai orientez de acolo, ca nu vad acum o linie clara!”

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Destul de sus a mai gasit un cui la care a ajuns cu greu si la care a asigurat cu incredere! Cand am ajuns in dreptul acelui cui, l-am scos cu mina. Ups!

A mai asigurat la niste jnepeni si mult mai sus a reusit sa gaseasca si o fisura unde a montat o nuca.

A fost o lungime scurta cu iesire in jnepeni, murdara si prost asigurata. Desi nu a fost grea, am avut emotii sa catar “la smocul de iarba” si “la jnepeni” (prize de mana). 🙂

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Mai departe traversam iar o mare de jnepeni si ajung la baza unor diedre si fisuri neasigurate, dar abordabile. Nu intelegem daca trebuie sa continuam in sus, s-a terminat sau … ce?! Traversam in stanga pe la baza peretelui unde gasim un brau si apoi urmam o creasta pana sus. Si de aici?!

Ratacim prin jnepeni in sus, apoi in jos, apoi iar in sus. Dar pana la urma ne cam prindem pe unde ar trebui sa coboram …

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Primul semn care ne confirma ca suntem pe drumul cel bun. 🙂

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Aham! Deci trebuie sa isi faca aparitia si refugiul Sochima in curand. 🙂

Traseul Izvor in Piatra Craiului

Intradevar la cativa pasi ne apare in cale refugiul… Un caiet de impresii pentru oameni de munte! Uite, a trecut cineva pe aici chiar ieri! Citesc in el, apoi scrie si Cata cateva randuri.

Traseul Izvor in Piatra Craiului

La Coltii Chiliilor ne bucuram de apa rece a izvorului. Mai jos, ne reintalnim cu toata lumea care ne astepta. Ne luam ramas bun de la prietenii din Iasi care au un drum lung de facut. Noi impreuna cu Octavian si Vio ne asezam la masa: lipie de cartofi din Comarnic, rosii de casa si la desert o halva. 😉

– Era cat pe ce sa cad! – ma confesez.
– Si macar erai asigurata? – intreaba Octavian.
– Da, aveam un cui chiar la 2-3 cm sub mine … – raspund.
– Si era bun cuiul? – intreaba Octavian.
– Cred ca era pe jumatate iesit, dar nici prin gand nu mi-a trecut ca nu ar putea sa opreasca caderea … 😀

Astfel s-a finalizat un alt weekend plin de peripetii dar superb in Piatra Craiului.

16 thoughts on “2012.06.17 – Piatra Craiului – Traseul Izvorul, 5B, 11lc

  1. Pingback: 2012.06.16 – Piatra Craiului – Creasta Soimilor si Creasta Frumoasa, 4B | Jurnal de weekend si calatorie

  2. Pingback: 2012.06.16 – Piatra Craiului – Muchia Bondarului, 4A, 4lc | Jurnal de weekend si calatorie

  3. Frumos scris. Din ce in ce mai frumos scris, cu fiecare articol mai bine, mai din suflet, cu mai multa empatie. BRAVO! Bravo si pentru “adaosul” de floricele 😉
    Fain traseu si pare sa fie tare dificil.

    Cat despre refugiul ala: vad ca e secretul lui Polichinelle! hihihihihihi

  4. daaa, un traseu vechi si frumos, pacat ca te lasa sa mai si balauresti. Din pozele lui Rudi am zis ca-i prea dificil. Cind am trecut pe la baza lui in 2008 ma intrebam daca se mai urca.
    multumim de detalii, spor

  5. Pingback: 2012.07.15 – Piatra Craiului – Muchia Coloanelor 4A, 5lc | Jurnal de weekend si calatorie

  6. atatea generatii de alpinisti au pastrat secret refugiul asta,tocmai ca sa ramana asa frumos. Bine ca te-ai gasit tu sa te lauzi ca l-ai gasit. Daca ai fi citit in jurnal, nu doar pozat, vedeai cati aveau posibilitatea sa faca acelasi lucru si nu au facut-o

    • Cristi Stanciu, sper ca refugiul ala sa ramana intact si ferit de cei care ar putea sa il distruga. Am pus 2 poze cu refugiul (asa cum au facut si alti alpinisti care au ajuns acolo) nu am facut descrierea cum se ajunge acolo pe poteca, sper ca esti de acord cu mine. Iar cei care ajung acolo urcand traseul “Izvorul”, nu se incadreaza in categoria celor care ar putea sa il distruga.
      Despre existenta acelui refugiu, povestea lui e publica, facuta chiar de cel care l-a construit si l-a locuit:
      http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/azil-politic-in-piatra-craiului-110362.html

      • Catalin, poate remarci faptul ca in articol nu este mentionat amplasamentul refugiului. Iar descrierea retragerii mi se pare suficient de clara ca indicatie privind zona in care se afla.
        Evident, fiecare isi are motivele pentru care se duce la munte si placerile derivate din asta 😉
        “Succesuri”!

  7. oare daca toata lumea care a fost la refugiul Sochima ar scrie unde este situat, ar mai fi acesta un refugiu ascuns (secret) ??

    presupun ca ai observat ca a trecut multa lume prin el dar nu a mentionat nimeni pe unde s-ar afla

    • George Stroie, comentariul tau nu e inteligent deloc, el trezeste curiozitati.
      Oamenii nu au zis nicaieri de “refugiu ascuns” sau “refugiu secret”. Sau joci la cacealma?

  8. Salut, nu vreau sa inflamez spiritele pe aici:)) dar marturisesc ca am filmat intrarea in traseuul Sochima si am postat pe facebook apoi pe youtube si am primit numai trimiteri la origini\, in multe reprize de feedback:)) Mai oameni buni si ultrasi montani:)nu va mai luati aiurea de Silvia si Catalin ca vi s-a descoperit marele secret: Sfantul Graal Sochima…eu intentionez sa filmez tot traseul, uite asa ( din razbunare daca vreti ca toti au strambat din nas cand le-am cerut ajutorul cu privire la niste informatii banale si n-as fi postat nimic daca oamenii cica de munte nu s-ar fi comportat ca niste sociopati frustrati:))

    Catalin & Silvia@ eu nu inteleg dc tineti cont de parerile unor fanatici si va modificati jurnalul ca nu-i convine lui Nea Caisa sau Tanti Veta ce postati voi in ograda proprie si personala. Aveti niste jurnale cu descrieri si poze fantastice si asta e rasplata oamenilor de munte: reprosuri ca nu mai poate X sa dea bairam la Sochima nederanjat ca-i strica “cine nu merita sa ajunga acolo” socotelile….

  9. Pingback: 2012.08.15 – Piatra Craiului – Muchia celor trei tancuri (4B, 6lc) | Jurnal de weekend si calatorie

  10. Pingback: 2012.09.02 – Piatra Craiului – Traseul Surplombelor (6A 6+ A1, 9lc) | Jurnal de weekend si calatorie

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *