Perioada: 24 Decembrie 2011
Locatia: Muchia Balei – Fagaras
Echipa: eu si Cata
Traseu: Cabana Capra – cota 2000 – parcurgerea Muchiei Balei din Curmatura Balei pana in Curmatura Varoasa – coborare Cabana Capra
Documentatie: cartea Muntii Fagarasului de Andrei Beleaua

Venea sarbatoarea Craciunului si, o data cu aceasta, o minivacanta de 3 zile. Cata ar fi vrut sa petrecem aceasta sarbatoare mai domestic … eu … NU! 🙂

Plecam vineri seara spre Cabana Capra, in Fagaras cu gadul si speranta de a gasi conditi optime pentru a catara ceva fain in zona. Ei, stiam ca nu sunt conditi, dar speranta moare ultima.

A doua zi de dimineata o lasam pe Marita parcata putin mai sus de Cabana Capra (deoarece am aflat ca pe perioada sarbatorilor parcarea la Cabana Capra costa destul de multicel, chiar daca aceasta are o capacitatede ~20 masini si e pustie) si ii dam in sus spre tunel.

Vremea e faina, asa cum ma asteptam. 🙂

Trecem pe langa cascada, de gheata acum, de pe partea sudica. Se anuntase -13 grade celsius, si …. chiar fusese frig peste noapte. 🙂

Inca putin si ajungem la Salvamont cota 2000… Era deschis! Un salvamontist planifica sa stea in zona pana pe 3 ian si ne intreaba de planurile noastre.

Zapada putina … asa ca ne hotaram sa facem Muchia Balei (adica cea din zare). Fain! Eu oricum, as vrea sa parcurg toate traseele alpine din cartea lui Andrei Beleaua primita cadou acum un an de la mos Nicolae 😉 … iarna, daca se poate!

Urcand in Curmatura Balei admiram Muchia Balei si Valea Doamnei. Desi se vede zapada multicica in poze, nu e chiar asa! Era zapada fara consistenta. Dadeai imediat de stanca, intrucat zapada nu avea baza. Dar era tare frumos chiar si asa!

Traseul nu e tehnic. Dar pentru mine e o experienta noua: e prima data cand imi folosesc coltarii setati monopoint (un singur colt frontal). Asa ca in catararea mea ma joc, desi nu prea ma simt in largul meu …

Of, am trac! Dar Cata ma incurajeaza sa ma duc prima, si … trece! E asa de bine la soare! Admiram caldarea Balei cu cabanele si Saua Caprei si vf Vaiuga …

Acolo sus zarim cateva capre negre. Una din ele chiar zace lenesa pe o muchie si ne urmareste cu interes fara sa clinteasca. Ce haios!

Din cand in cand arunc cate o privire in urma … poate mai prind vre-un cadru fain.

Cataram usor spre vf Geamanu …

Zapada numai cat sa ne incurce: fara consistenta si acopera prizele. Dar e usor, e fain, e vreme superba … ce sa imi mai doresc?

Inca un cadru cu Cata …

E inca acolo?! Wow! Oare ne astepta pana ajungem la ea?

Pe creste inzapezite …

Inca putin si ajungem pe Vf Geamanu (2231m) … capra a fugit! Suntem pe locul ei! 🙂

Sus in varf am gasit un spit. La ce bun?! Eu am banuit ca ar fi un traseu pe partea vestica a muchiei.

Muchia Balei se domoleste mai departe.

🙂

🙂

Mai inaintam putin si ne hotaram sa coboram pe partea Estica, chiar inainte de gardurile pentru avalansa, din Curmatura Varoasa … Traseul nu este deloc greu, cel putin nu in conditiile in care l-am gasit noi. Desi am avut coarda si alte materiale la noi, nu am simtit deloc nevoia de a asigura …

Din sosea ajungem usurel la Cabana Paltinul de unde ii admiram pe Catalin Serban, Victor si Corina cum catara cascada de gheata.

Apoi ni se alatura si ei la un vin fiert …

Ne-am retras la Marita unde ne-am petrecut noaptea. A doua zi am decis sa coboram sa cautam cascadele de gheata din Valea lui Stan …
Deci: am identificat intrarea!

Inaintam pe vale chiar pe urmele unui animal. 🙂 Noi credeam ca asta e cascada. Bivuacu ne-a zis ca “NU”. Ma rog, era cald, nu se formase nimic, vedem mai tarziu in sezon. Ideea era sa exploram zona … acum asteptam.

Cam asta a fost…