2010.06.08 – Traseul Turnul Ascutit

Perioada: 4 zile (5-8 iunie 2010)
Locatia: Cheile Turzii
Echipa: eu si Catalin

SUMAR
Ziua 1: Traseul Memorial Jenci Bacsi, 6A, 9lc (vezi aici)
Ziua 2: Traseul Madona Neagra, 6A, 8lc (vezi aici)
Ziua 3: Traseul Suspendat (4A, 5lc) si Csipkes (5A, 5lc) (vezi aici)
Ziua 4: Traseul Turnul Ascutit, 5A, 6lc (vezi aici)

A venit ziua 4, adica ziua plecarii spre casa. Cu o zi inainte am catarat la umbra, si deja am uitat cat de cald poate fi. E dimineata si inca e racoare … si singurul traseu care e pe lista “de facut neaparat” a ramas Turnul Ascutit. Nu se ridica la nivelul pretentiilor noastre de dificultate, dar … “Hai ca poate mai facem ceva dupa!”.

Traseul Turnul Ascutit (5A, 7-, 6lc)

Ca de obicei, dimineata ne trezim inainte sa sune ceasul, din cauza caldurii din cort. Fara sa ne grabim prea tare punem de un mic dejun, ne echipam si plecam pe poteca spre Chei.

In urma noastra, la intrarea in Chei lasam in urma alti 2 cataratori care se echipau. Chiar atunci au ajuns in zona cu masina.

Catalin intelege de la Adi Valean, printr-o convorbire telefonica, “dimineata cat mai repede, ca altfel va omoara caldura!”. Ma trezesc la realitate! Da, e tot mai cald, si o sa fie si mai cald. Asa ca incercam sa ne grabim sa prindem umbra pe traseul nostru, pana nu se ridica soarele pe cer. πŸ™‚

Desi exista o cale mai “uscata” de a ajunge la baza traseului Turnul Ascutit, noi nu o stim, inca, asa ca traversam iar apa.

Putin inainte de a ajunge la baza traseului, cei 2 cataratori ne ies in cale. Nu se grabesc, ne lasa sa intram primi in traseu, si eu chiar ma bucur ca “doar nu ne-am grabit degeaba”. :))

Cu toate acestea nu prea ne place sa stam in calea altora, asa ca facem tot posibilul sa ne grabim. Si ei vor sa se dea pe acelasi traseu …

Ma echipez sa plec prima cap. Abia dupa citim in carte: 50m, cu pas de 7-. De multe ori, in astfel de situatii parca mi-as dori sa plec secund ca sa lucrez la pasaje. Dar tot de multe ori, cand ma dau cap, ma bucur enorm, imi place!

Si da, m-am dat cap pe prima lungime, lunga, superba, de catarare. Bine asigurata, curata, cu pasi frumosi …

Cata…

In a doua lungime Cata a plecat cap. Intre timp unul dintre cei doi baieti ajunge in regrupare. Aflu ca il cheama Endre si ca a incercat sa faca Fata Nordica a Eiger-ului (vezi aici). Wow! Dupa ce imi da mai multe detalii imi amintesc vag ca am citit povestea lor, insa nu mai tineam minte “ce si cum”…. Oricum, super tare sa auzi parerea unui om care a fost acolo! πŸ™‚

Dupa lungimea aia, prima, urmeaza alte lungimi mai usurele, dar superbe.

Apoi sunt 2 lungimi pe creasta …. La finalul traseului ne intalnim iar cu Joe Indianu si coechipierul lui care au facut Memorialul in 3 ore si care se dadeau la escalada…. Wow! Joe a catarat rot-punct si Pilierul Walker din Grandes Jorasses, vezi aici.

Nu dupa mult timp, din urma noastra apare si Endre si coechipierul lui.

… asa ca mai bag cateva cadre! πŸ™‚

Si asa, acolo sus nu departe de crucea Sandului, ne intalnim 4 echipe de cataratori. SUPERB!

:)) Tot traseul am avut umbra. Am iesit la soare doar ultimele 2 lungimi … si era groaznic de cald. Cele 2 echipe din memorial planificau sa se retraga undeva la umbra pentru un eventual somnic, caci prea era cald, echipa Endre planifica sa intre intr-un traseu la umbra, Csipkes, si noi … trebuia sa plecam spre Bucuresti.

Cum noi aveam semicorzi de 60, am mers si noi si echipa Endre pe ele prin Grota Hili. Echipele de pe Memorial s-au retras pe traseul turistic ….

Ce aglomeratie in regrupare!! πŸ™‚

Turnul Ascutit in spate …

De data aceasta Endre ne-a aratat drumul de retragere care evita traversarea apei…. Practic in loc sa coboram in jos pe grohotis pana la apa, mergem pe o poteca diagonal dreapta. La un moment dat dam de o portiune prevazuta cu lanturi.

Iesim in poteca! πŸ™‚

In plimbare usoara am ajuns la camping, am strans lucrurile si am plecat spre Bucuresti.

Si acum filmuletul …