Se faceau presiuni asupra mea sa ma odihnesc, si pe buna dreptate: Urmeaza CA!!!!
Dar, obtiunea de a ma odihni acasa, nu prea mergea, muntele ma striga! Am avut o intreaga conversatie cu Catalin pe email in care ne hotaram sa mergem la maratonul de MTB de la SF Gheorghe, si apoi … Ceva in Piatra Craiului? O Creasta, o vale?
Perioada: 8 August 2009
Echipa: eu si Catalin
Locatie: Sf. Gheorghe – la maratonul de MTB de la Sf. Gheorghe
Ne hotaram sa plecam sambata dimineata. Colegele de apartament sunt deja uimite de faptul ca ma vad acasa vineri seara … relaxata: adica nu aruncam cu piese de echipament intr-un morman pe hol. :))
Harta cursei: linia rosie este cursa scurta de 38Km. La asta m-aminscris eu … ca nu vroiam sa trag prea tare de mine … de fapt nu vroiau altii ca eu sa trag prea tare de mine :))
Sambata dimineata la 5:00 plecam din Bucuresti. La 10:00 se anuntase startul! Eh, oricum il las pe Catalin sa preia conducerea Mariei … si eu dorm, dorm, si iar dorm!!! 😀
Ajungem la Sf Gheorghe pe la 9:00. Foarte bine! Primesc numarul de inregistrare …13!!! E ziua mea de nastere, nu aveam de ce sa-l refuz!! 😉
Atasez numarul de bicicleta, tot trag decatalin sa se uite la frana mea de spate … Ca iar o sa merg cu frana trasa cum s-a intamplat wee trecut!!
Acum au sa ne dea rest … deci hai sa platim si noi!!
Aaaaaa :))… scurta, cursa scurta!! 🙂
La ora 10:00 incepe o mica sedinta tehnica. Nu au fost prea multi participanti, ba chiar pustiu, dar mie imi cam place pustietatea:)). Desi nu asta e ideea de concurs, nu?! 😀
Sedinta tehnica a tinut-o un baiat care .. nu prea stia romaneste. De multe ori incepea sa vorbeasca ungureste si ma pierdeam, si romaneasca pe care o stia era asa de nearticulata incat … m-a pierdut dupa prima coborare abrupta!
A venit si startul! I-am lasat pe unii si altii sa treaca de mine, nu avea rost sa ma inghesui, dar de data asta vroiam sa trag de mine … asa ca … am dat, si am dat, si am dat la portiunea de sosea. A urmat un urcus nu de inclinatie prea mare, dar destul de lung. Acolo m-am tinut bine in spatelei fetei despre care zicea Catalin ca se da bine!
Dar la coborare … m-a luat inca o fata care se tinea in spatele meu … mai greu la deal, ce-i drept, dar, na, se dadea bine la vale! :)). Dupa cateva coborari, cele doua fete … nu se mai vedeau, eh, locul 3 , fie!! 🙂 Ramasesem destul de singurica in zona. Din spatele meu tot veneau doi baieti fara numar, se opreau, si-mi aratau traseul, ca sa nu ma ratacesc! Treceam de ei cu multumirile de rigoare, crezand ca acesta este rolul lor, dar de faaaaapt … :)) … va zic eu! 😀
Eh, si la prima coborare mai tehnica zic: acum e acum! Eram singura, deci cine naibi sa rada de mine?! Asa ca ma ambitionez sa cobor pe bicicleta. Mai cu un picioar atarnand, mai cu franele trase, mai o tranta! Dar, hai sa nu ne descurajam de la prima tranta! Si, cred ca am luat vre-o 5 trante … ambitioase! Dar a fost misto rau, na!
Urmeaza si urcari mai namoloase, unde ma trezesc ca mai mutl de jumatate de rotatie e in gol, cauciucurile nu prindeau. 🙁 OOf! Da, si acum? As fi vrut sa urc pe bicicleta, dar, pierdeam prea mult timp .. asa ca da-i la push bike. Atunci ma ajunge din urma un baiat, soferul care m-a dus la Marathon 7500. Ah, ce mica e lumea! Bicicleta mea e cam grea, asa ca nu i-a fost greu sa ma ajunga din urma, ba chiar sa ma intreaca, insa in momentul in care aparea portiuni de urcare pe bicileta, il ajungeam repede din urma. 🙂 Plus ca, fiind nitel inaintea mea, el se ocupa de partea de orientare: avea suficient timp sa se rataceasca si sa se prinda de traseu pana il ajungeam eu din urma! :))
Si asa … nu am avut probleme de orietare! Ce-i drept, cursa s-a tinut pemarcaj turistic, prospat remarcat, iar in locurile neclare era cineva care sa indice sensul. Adica la mine a fost mereu cineva … 😀
La un moment dat a trebuit sa traversam un sat de tigani. Tiganusii intindeau mana sa bati palma cu ei, sau au facut borduri transversale drumului, si s-au adunat de o parte si de alta si cand ma apropiam de ei: Sari, sari, sari …. !!! Stai un pic ca eu nu m-am antrenat pestru asta inca! :)). I-am cam dezamagit, da ce sa-i faci?! 😉
Nu am avut la mine nimic (macare, apa, pompa, camera rezerva, nimic!!) caci nu am nici un fel de suport pe bicicleta si nici rucsac nu mi-am luat, ina fara de cric, de care se leaga toti pasionatii de MTB: Nu vrei sa-l dai jos?! Asteptam cu nerabdare jumatatea cursei, implicit punctul de alimentare. Cred ca era la iesirea din sat … dar … am trecut!
Traseul mi s-a parut marfa: cred ca e cel mai frumos traseu de MTB facut pana acum, dintre cele putine facute de mine! 🙂 Asta cautam!!!
Cateva poze facute de organizatori
Am finalizat cursa in 3h 18′. O fi rau, o fi bine … nu stiu!! Nu ma vad eu prea specialista la MTB, si nici planuri sa devin nu am! 😀 Si cand ajung la Finish … Au mai terminat doua fete, nu?!
A, nu, doar una? Cum asa? Se pare ca una din fete se ratacise. A ajuns cam la doua ore dupa mine! Ce tampenie!! Imi pare rau de ea!
In asteptarea ceremoniei de premiere … ne spalam bicletele! 😉
In timp ce stateam noi prin zona, apare si baiatul acela de mi-a tot a avut grija de mine sanu ma ratacesc: Cumva te-au dus pasii prin Iezer wee trecut? Ma uit uimita la el si-i raspund afirmativ. Eu sunt cel pe la care ati trecut vineri seara! Intr-adevar, vinerea trecuta trecusem pe la un baiat pe acasa prin Campulung, caci Costel si Mihai aveau de incheiat niste socoteli … Dar ce mica e lumea!! Apoi mi-a povestit de tura lui de wee acela … stiam eu cate ceva de un grup de pasionati de biclete care vroiau sa faca o tura mai delicata … adica implica mult carat de bicla in spate! :)) Ca sa vezi ce mica e lumeeaaaaaaa!
Catalin … 😉 … of, o spala si pe a mea! Mersi frumos!
Uite si pancarda de start!
Premierea! Am luat locul 2! Cand o sa mai iau eu locul 2 la MTB! A meritat sa stau la premiere! 😉
Vai, vai, vai …. Si m-a laudat Catalin la toata lumea! :))
O fi ocazie unica de premiere la MTB, asa ca se merita cat mai multe poze!
Si daca ajungeti prin Sf Gheorghe, nu ratatti restaurantul Big Mama … unde la preturi normale se dau protii XXL. 🙂 Vai, ce am mai mancat!!!
Arta!!! :)) Ma chinuia talentul, na!
Seara plecam spre Crai la Plaiul Foii. Acolo ne mai intalnim cu niste prieteni de-a lui Catalin, cu care stam la bere …. punem cortul in zona. Pentru dimineata aveam planuri de somn de voie, si traseu prin Crai, poate creasta, poate braul de mijloc … Numai ca s-a stricat vremea exact cand ne-am hotarat sa iesim din cort.
Ei, si cum era wee de odihna, am zis ca … mai bine plecam spre Bucuresti!
Ne vedem la CA!!! 🙂