Sambata dimineata iar incep sa vocifereze ambele telefoane dand semnul desteptarii la ora 6:00. (Le urasc!) Toate bagajele erau pregatite pentru Pestera Muierii (treking si catarare). Simt ca ma misc in reluare, asa ca imi pun repede de o cafea (fiecare cu drogul lui!). Gata, ma urc in masina, si la 7:00 il iau pe Rudi de la Crangasi: plecam!
Cerul cam innorat, insa eu increzatoare! Plus doua grade afara, e bine! Iesim pe autostrada Bucuresti-Pitesti cu ochii holbati dupa o benzinarie utilata cu “aer”: aveam nevoie sa fac presiunea in roti! :))
La numai 80 Km de Bucuresti intram in zona crepusculara. In numai cativa metri temparatura ajunge la -0.5 grade, incepe sa ninga cu fulgi maaaari (cat un mar!! :)) ). Circulatia devine din ce in ce mai greoaie, imi sinteam ochii obositi, si masina o controlam din ce in ce mai greu … Brusc muschii gatului mi se incordeaza la maxim: Nu mai vreaaaaau! De ce am asa ghinon sa conduc numai in conditii din astea?!
Rudi sparge gheata si zice: “Daca vrei, inca mai e timp sa ne intoarcem!”. Tind sa ezit la aceasta subtila propunere, dar … imi era din ce in ce mai greu, si mai era drum lung pana la destinatie! Poate ca as fi facut fata, dar, daca nu?! Iesim pe prima bretea de pe autostrada, la Km ~90.
Poze! Oprim intr-o benzinarie sa facem poze .. nu?!
Multa zapada!
Ha-ha-ha!
M-am mai trezit si degeaba! :))
🙂
Ajung inapoi acasa la 11:00. Mananc ceva, si … ma bag in patul meu moale tragand plapuma, cu delcatete, peste mine. Ma afund repede intr-un somn placut. Din cand in cand ma mai trezesc, dar adorm repede la loc cu un zambet multumit pe buze. La 14:00 ma trezesc odihnita, bag o sesiune intensiva de studiu, si la 15:00 alerg spre sala de escalada cu 2 ganduri clare: ma antrenez si gasesc oameni de Basarbovo.
A doua zi la 8:00 ne strangem 4: Eu, Rudi, Lucica si Cosminel ;). Plini de entuziam plecam spre Bulgaria.
Eu cu drogul dupa mine! 😉
Lucica si Cosminel 😉
L-am rugat pe Rudi sa-mi faca o poza cu cana de cafea: “Nu stiu de ce am mai turnat cafea, ca oricum nu se vede in poza!”
La vama il vad pe Alin, isi lua vinieta. ;)) Noi nu ne-am luat ca nu am considerat necesar:D Ajungem la Basarbovo printre primii, ne echipam si … incep sa apar si ceilalti! ;))
Rudi pleaca primul …
Rudi la aparat!
Plec si eu dupa Rudi: tot cap!
In cel mai scurt timp la faleza sa-u adunat in jur de 40 de oameni, si peretii s-au impanzit de corzi si bucle echipate.
Si Silvano … il apuca dansul in regrupare!! :))
Baietii se pregatesc sa se dea si ei!
Nu mai supooort! Vreau sa plec de la peretele asta! Si Rudi se conformeaza si … mutam cuibul!
Ce se intampla cand pui coada peste chinga in top!! Grija mare!
Eu si Rudi am apucat sa ne dam fiecare pe cate 6 trasee, exclusiv cap, de grad 6 – 7. M-am ales cu o frumoasa febra musculara la nivelul mischilor colanei si bratelor! Ca tot vroiam sa ma rup! Da’ … se mai putea, se mai putea! 😉
Ca si atmosfera in zona … a fost marfa! :). Multumesc echipei pentru o zi de wee superba! 🙂