2015.04.05 – Houte Route Solitar – Z1: Grandes Montets – Cabana Trient

Data: 5-8 Aprilie 2015
Locatia: Alpii Francezi si Elvetieni
Echipele: Eu – SOLITAR
Activitate: Schi de tura
Traseu:
-> Z1: Grandes Montets – Cabana Trient
-> Z2: Cab Trient – Cab Des Dix
-> Z3: Cab Des Dix – Cab Vignettes
-> Z4: Cabana Vignettes – Zermatt

Contextul este ca …

Sunt in impas! Sunt in impas! Sunt in impas!

Ma uit la viata mea si CEVA nu imi place! E banal, e prea banal. Si e vorba mai ales de partea profesionala. Si e vorba mai ales de faptul ca acea parte profesionala PREA BANALA imi consuma cea mai importanta resursa: TIMPUL!

Blocaj profesional! Cumva e un moment bun sa schimb ceva?! 😛

Datele problemei sunt …

-> Pe metoblue.com arata prognoza de vreme buna in Alpi pe o perioada de 10 zile!!! Desigur ca aceasta vine dupa o perioada de vreme rea si nisori si deci riscul de valanse este inca destul de ridicat ….

-> La invitatia cuiva ma hazardez sa cumpar un bilet de avion pentru a evada macar cateva zile in Zona Alpilor Francezi si Elvetieni;

-> Abia dupa achitarea biletului de avion, click-click-click, aflu ca de fapt lucrurile sunt un pic mai complicate si ca prezenta mea in grupul cu pricina (sa ii zicem grupul ALFA) incurca cumva partea de logistica si confort … ;

-> In ciuda eforturilor care se fac pentru rearanjarea lucrurilor, un soi de energie negativa generat mai ales de disconfortul gandurilor si senzatiilor mele de a “fi in plus” parea ca risca sa isi puna amprenta in mod negativ asupra intregii experiente;

Rezultatul este ca ….

…Ma hotarasc sa iau lucrurile fix asa cum vin. Intai fac bagajul si ma prezint la aeroport.

INTAMLAREA a facut ca la aeroport sa ma intalnesc cu Ciprian Lolu alaturi de care am calatorit si am povestit.

INTAMPLAREA a facut ca Ionel Suciu sa il astepte pe Ciprian la aeroportul din Geneva urmand sa mearga impreuna spre Chamonix. In drum spre Chamonix am incercat sa vorbesc cu baietii si sa analizez posibilitatea de a ma sincroniza cu ei, insa lucrurile parea neclare si complicate. Eu aveam in cap un singur plan: Mont Blanc! Atunci a venit in discutie si posibilitatea de a repeta traversarea Houte Route insa … eram inca agatata cumva de grupul ALFA caci inca nu apucasem sa citesc toate emailurile si sa avem toate discutiile …

INTAMPLAREA a facut ca Giulia sa fie inca acolo si sa ma primeasca cu bratele deschise, oferindu-mi o canapea libera si un acoperis: MULTUMESC!

Plimbandu-ma prin Chamonix fac tot posibilul sa scap de gandurile negative (aici m-a ajutat foarte mult si Giulia impreuna cu care am mancat de pranz) si sa privesc partea pozitiva a tuturor lucrurilor care mi se intampla:

-> Imi era dor de Giulia. Este una dintre putinele persoane care reuseste sa ma inspire. O sa fiu mai mult timp in preajma ei.
-> De mai bine de un an cochetez cu ideea de a merge singura pe munte, sau intr-o vacanta, sau … CEVA! Nu a fost sa fie pentru ca fie nu a fost suficient curaj, fie s-a oferit cineva sa ma insoteasca, fie nu am luat in calcul aceasta optiune. ACUM aveam ocazia asta! Asadar nu pot sa fiu decat recunoscatoare hazardului pe celor implicati in toata povestea asta…
-> Tot ce imi doresc ACUM este sa fiu sus pe munte, sa ma gandesc, sa respir, sa ma inspir, sa ma enrgizez pentru … A FACE CEVA! 😀

Astfel ma hotarasc…

… sa plec singura pe ruta Houte Route si, in continuare, sa iau lucrile FIX ASA CUM VIN!

HAZARDUL ma pune in situatia ca dimineata sa ies in graba din casa, sa pierd autobuzul A de 8:11, sa fug peste pod la autobuzul B de 8:35, sa remarc ca autobuzul 8:35-ul nu circula duminica, sa iau un autostop pana in statia din centrul Chamonix-ului si, asteptand relaxat autobuzul catre Argentière, sa imi dau seama ca mi-am uitat schiurile si betele acasa. Ah, ah, ah!!!

Scumpa de Giulia ma salveaza si de data aceasta. Intre timp sun si fac rezervare la cabana Trient.

Ajunsa la Argentière, cozile imense ma surprind insa nu ma inspaimanta. Hai ca sunt inca mititica si singurica si … furis, furis, tzup in fata, iau bilet si fug! (Pentru cei mici:) ASA NU!
Coada la prima cabina e mica, plec cu prima pana pe platoul Lognan. Acolo lucrurile se complica intrucat coada de asptetare este foarte inghesuita si oricat de mititica as fi … nu am loc sa ma strecor…. 😀

HAZARDUL face ca in cabina spre Grandes Montets sa realizez ca am uitat pe canapea cartea, harile, busola, planificarea pe zile! Mi se taie respiratia!
– Eh, hai ca am facut deja de doua ori tura pana la Trient (vezi aici si aici) – ma gandesc inchizand ochii si incercand sa vizualizez traseul – schiez pana pe ghetar, urc in Col du Chardonnet, stanga pe langa pereti pe curba de nivel, urc in Fenêtre de Saleina, dreapta la vale si curba de nivel si sus pe o chestie trebuie sa fie Refugiul. Azi merg pana acolo si vad eu dupa!

TOTUL pare sa fie IMPOTRIVA MEA caci …

HAZARDUL face ca azi sa fie fix acea zi a lunii cand unor femei li se urca hormonii la cap mai mult ca altor femei si cand gandurile negative sunt suficient de puternice cat sa reuseasca adesea sa coloreze viata in nuante de negru si gri. Insa fac tot posibilul sa il readuc in minte pe Eckhart Tolle care sustine ca aceasta perioada de sensibiliatate emotionala a femeii este o poarta catre fericire si ca depinde de noi, femeile, daca alegem si luptam suficient sa reusim sa trecem prin ea…

Peste acest mic context emotionat, in continuare…

HAZARDUL face ca sus la Grandes Montets sa remarc ca mi s-a stricat aparatul foto! Nuuuuu….! :(
– Hei, mai tii minte ce poze faine au iesit in Fisura Albastra cand ai fost cu Roxana?! – imi amintesc, vezi aici. Fruntea sus!

HAZARDUL face ca fix inaninte de plecare sa scot din telefon cardul de memorie cu intentia de a lua GPS-ul cu mine, insa am lasat acasa si GPS-ul si cardul de memorie! Nuuuu…! O sa am eu suficinet spatiu in telefon pentru toate fotografiile pe care doresc sa le fac vacanta asta? :(
– Hai ca vad eu! Sterg toate aplicatiile, fotografiile vechi, muzica si … cu putin noroc, poate ca imi ajunge! – incercand sa proiectez o lumina optimista peste situatie. Fruntea sus!

Gata … ne bucuram de vancata! Eu si MINE privind in zare …

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Uai! Toata urcarea cu telecabina a fost in ceata. Cat de tare m-am bucurat sa vad ca ies deasupra …

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Lume multa! Fiecare in drumul lui … 😉

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Incepe sesiunea de schi! Zapada e fantastica! Reusesc sa imi croiesc drum prin zonele de zapada neatinsa si e UA-UA-UA!

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Din ce tin minte in Col du Chardonnet am nevoie de corzi pentru rapel. Incerc sa stau linistita si sa iau lucrurile asa cum vin insa le astept cu ATENTE in modul ACTIV. Asadar un pic mai jos ma bag in seama cu doi schiori-alpinisti ce aveau pe rucsac corzi. Aflu ca si ei merg sus spre Col du Chardonnet si ma linistesc: daca nu intalnesc alti schiori-alpinisti in col o sa ii astept pe acestia. Apoi alunec cu entuziasm mai departe. Sunt singura, singura, singura!

Cat de frumosi sunt peretii!

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Ma echipez si incep urcarea! In departare se vede o echipa si mai devreme am mai zarit cativa omuleti insa pana sa scot telefonul … i-a inghitit ceata …

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Jocuri de culori fantastice …

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Desi ma misc in ritm confortabil, respiratie sincronizata pe pas, si ma opresc ori de cate ori am o problema de logistica de genul cald, rece, sete, etc, sunt pusa in situatia sa depasesc echipa din fata mea compusa din un ghid si doi clienti.

Apoi se lasa o ceata foarte densa prin care nu se ma zareste nimic. Valei! Sunt doar eu! simt ca sunt doar eu! E o senzatie ciudata dar placuta. Singurul gand negativ care imi da tacoale este acela ca as putea ajunge sus in Col si sa nu fie nimeni care sa ma ajute cu coarda pentru rapel insa il alung repede:
– Parca vezi ca se da ceata la o parte si e plin de lume in Col! – ma gandesc amuzata de diferenta puternica a realitatii pe care o traiam si aimaginii pe care mi-o cream…

Ha, ce chestie! Chiar deasupra Col-lului se face lumina si … CULMEA, acolo sus e plin de lume.

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Lasand in urma patura de ceata …

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Cata lume, domnule!
– Ma cam sperie fata asta singura! – isi manifesta ingrijorarea un ghid care cu o zi in urma se retrasese de pe nu-stiu-ce-traseu de teama avalanselor.
( povestea aceasta mi-a fost povestita ulterior de cei de acolo pe care i-am reintalnit in ziua a 4-a 😀 )

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Doar ca, majoritatea celor din Col au urcat urmand sa coboare tot pe acolo! 😉

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Doar o echipa de trei schiori-alpinisti se echipau si se pregateau sa coboare pe partea cealalta. Cu ocazia asta ii rog sa ma lase si pe mine sa arunc un ochi pe harta, moment in care imi activez memoria fotografica: click-click cu stocare in cap. 😛

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Si… SURPRIZA: de data aceasta exista coarda fixa pe care se poate face un rapel lung .. pana jos! Fug!

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Astfel am trecut de primul punct critic! Intentionat nu am luat coarda de rapel la mine, sperand sa gasesc o solutie la fata locului si iata ca a mers BRICI! 😉

Pana ma echipez apar si ceilalti …

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Ei vor continua in dreapta … pe o alta varianta a traversarii Houte Route, cea care nu necesita transfer cu taxiul Champex – Le Chable.

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Eu plec singurica in stanga! Mama mia, ce ma asteapta1 Iar intru in ceata …

Schiez pana nu se mai poate! 😛 Apoi ma opresc ma echipez si ii dau linistit la deal. Iesidn din ceata zaresc o echipa mare si Fenetre du Seleina plin de lume … 😉

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Acesta este grupul alaturi de care am servit cina.. :D. Parte din discutie a sunat cam asa:

– Tu esti fata aceea toata rosie care ne-a depasit si ne-a fotografiat?! – ma intreaba unul dintre ei la cina.
– Da, eu sunt! – raspund.
– Iti dai seama ca ne-ai jignit prin felul prin care ne-ai depasit! Esti rapida! Esti prea rapida! – glumeste un domn mai in varsta.
– Imi cer scuze! – raspund ridicand din umeri.
– Si ce planuri ai? – ma intreaba.
– Vreau sa merg pana in Zermatt. – raspund
– Singura?!! – uimiti.
– Da, singura! Insa e un traseu destul de turistic, sunt sigura ca o sa fie multa lume… – le explic.
– Eu nu as dori ca fiica mea sa faca asta. – adauga domnul in varsta.

Ne intoarcem in prezent … Cick-Cick cu telefonul …

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Sus in Fenêtre de Saleina e multa lume. Masint privita si urmarita… Dar imi vad de treaba si ritmul meu…

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Privind in urma mea unde s-a deschis o perspectiva fantastica…

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Apropiindu-ma de un barbat si o femeie remarc pe cei doi foindu-se ca intr-o stare de asteptare. Femeia parea ranita.

– E totul in regula? – intreb cand ajung in dreptul lor.
– Asteptam elicopterul pentru o evacuare! Continuati! – imi raspunde tipul rece fara sa se uite la mine.

In urma mea…

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Aterizeaza fix langa vitcrima…

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Totul dureaza foarte putin….

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Ulterior aflu ca femeia avea probleme cu genunchiul si la rapel l-a fortat intr-un mod nefiresc si l-a afectat suficient de tare cat sa trebuiasca sa renunte la aventura…

Eu imi vad de urcarea mea spre Seleina. Din urma ma ajunge ghidul care este asteptat sus in sa de restul grupului. La un moment dat mi se adreseaza pe un ton cald si prietenos, cu totul diferit fata de cel de mai devreme. Alege sa stea rabdator in urma mea si ma depaseste doar in momentul in care ma opresc sa imi pun schiurile pe rucsac pentru a urca ultima portiune…

– Ce bine! Daca nu o sa se poata descatara, o sa fac rapel pe coarda lor! – ma gandesc bucuroasa, amintindu-mi ca aici mai urmeaza un mic rapel…

Ajunsa sus in sa…
– Si nici macar nu e obosita!!! – exclama o femeie uitandu-se catre mine – Esti singura? – mi se adreseaza in continuare.
– Da, sunt singura! – raspund in franceza mea neexersata.
– Unde te duci? – intreaba.
– La cabana Trient! Incerc sa fac Houte Route. – raspund simplu, zambind.
– Pe bune? Dar nu iti este frica? Uau, uau, bravo! Si ce rapida esti? Te-am urmarit… – continua cu fel de fel de exclamatii apreciative…

Recunosc ca imi place! Asa ca le zambesc.

Dincolo de sa este foarte multa zapada. Nu e nevoie nici de rapel si nici de descatarare. Avand in vedere ca se trece pe langa o gaura care poate crea emotii unora, ghidul le creeaza confortul psihologic celor din grupul folosind o coarda. De mai multe ori se ofera sa ma ajute si pe mine insa … Vreau sa trec de ei si sa schiez la vale inaintea lor pentru a evita aglomeratia…

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Mai fac o poza inainte de a-i da la vale…

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Pe acolo pe undeva e cabana… 😉

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Ajung destul de devreme la Cabana Trient unde mi s-a dat o camera de doua persoane numai mie! Ce draaaguuut!

Am avut timp sa citesc, sa ma hideatez si sa ma imi fac un plan pentru urmatoarea zi! 😉

La apus am fost sus sa salut piticul si sa anunt pe toata lumea ca sunt bine. Din pacate, pe pitic nu l-am mai gasit… :(

Cina a fost delicioasa. Desertul…

2014.04.04 - Vacanta in Alpi

Adorm cu zambetul pe buze bucuroasa si entuziasmata de toate lucrurile pe care le-am descoperit si invatat despre mine in aceasta prima etapa solitara.